de Andrei Rădulescu

Datele comunicate de Ministerul Finanțelor Publice ieri indică un nivel al raportului deficit bugetar/PIB de 1,58% în perioada ianuarie – februarie 2025, în ușoară ajustare de la 1,64% în intervalul similar din 2024.

Pe de o parte, veniturile la buget s-au majorat cu un ritm anual de 3,5% până la 89,7 miliarde RON în primele două luni din 2025.

Veniturile fiscale au urcat cu o dinamică anuală de 9,6%, până la 45,5 miliarde RON, evidențiindu-se creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și venit cu un ritm anual de 42,2%, până la 11 miliarde RON, în contextul eliminării facilităților fiscale pentru salariații din IT&C, construcții și industria alimentară de la 1 ianuarie 2025.

De asemenea, veniturile din impozitul pe profit s-au majorat cu o rată anuală de 16,6%, până la 721,7 milioane RON în primele două luni ale anului curent, o evoluție care reflectă și ameliorarea activității economice în a doua lună din 2025.

Totodată, se evidențiază creșterea veniturilor din taxe vamale cu un ritm anual de 65,7%, până la 412,9 milioane RON în primele două luni din 2025.

Nu în ultimul rând, veniturile din accize au urcat cu o rată anuală de 11,4%, până la 7 miliarde RON, pe fondul majorării accizelor de la 1 ianuarie.

Pe de altă parte, veniturile din TVA au scăzut cu o dinamică anuală de 3,2%, până la 19,7 miliarde RON în intervalul ianuarie – februarie, evoluție care reflectă și decelerarea ritmului anual al consumului privat la început de 2025.

Nu în ultimul rând, sumele primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări au crescut cu 9,7% an/an, până la 3,1 miliarde RON, în timp ce sumele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR s-au majorat cu 133,9% an/an până la 1 miliard RON.

Pe de altă parte, cheltuielile bugetare au urcat cu un ritm anual de 3,7%, până la 119,9 miliarde RON în primele două luni din 2025.

Se evidențiază divergența dintre creșterea puternică a cheltuielilor de personal (cu o rată anuală de 16,2%, până la 28,1 miliarde RON) și scăderea cheltuielilor de capital (cu un ritm anual de 45,8%, până la 6,4 miliarde RON) în perioada ianuarie – februarie 2025.

Totodată, cheltuielile cu dobânzile s-au majorat cu o rată anuală de 50,9%, până la 10 miliarde RON în primele două luni din 2025, pe fondul creșterii costurilor de finanțare – spre exemplu, curba randamentelor s-a deplasat în sus, în medie, cu aproximativ 1 punct procentual în perioada ianuarie – februarie comparativ cu intervalul similar din 2024.

Nu în ultimul rând, cheltuielile cu proiectele cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR au crescut cu un ritm anual de 174% până la 3,2 miliarde lei în perioada ianuarie – februarie 2025.

Evoluțiile recente ale indicatorilor macro-financiari exprimă o probabilitate ridicată de implementare de noi măsuri de consolidare fiscal-bugetară pe termen scurt, pentru evitarea scenariului de reducere a notei de țară la un nivel nerecomandat pentru investiții.

Pe de altă parte, modificările recente la nivelul Guvernanței Uniunii Europene ar putea determina creșterea gradului de flexibilitate în ceea ce privește implementarea programelor comunitare, cu impact pozitiv pentru consolidarea finanțelor publice pe plan intern.

Cu toate acestea, reformele structurale nu mai pot fi amânate, dat fiind că în ultimele trimestre componenta structurală a deficitului bugetar s-a intensificat, fiind înregistrat un nivel record în 2024, potrivit rezultatelor estimărilor econometrice elaborate utilizând datele Eurostat, aspect evidențiat în graficul de mai sus.