Update articol:

Schweighofer România: Preţul ridicat al buştenilor recoltaţi din România a dus la scăderea exporturilor româneşti de cherestea la jumătate din volumul anului 2017

pixabay.com pixabay.com

Preţul ridicat de achiziţie al buştenilor recoltaţi din pădurile româneşti a avut ca efect scăderea exporturilor româneşti de cherestea în anul 2018 la aproximativ jumătate din volumul anului 2017, a spus managerul general al companiei de prelucrare a lemnului Holzindustrie Schweighofer România, Dan Bănacu, adăugând că acest preţ nu are legătură cu realitatea, ci are un anumit specific local, astfel încât întregul sector românesc de prelucrare a lemnului e scos din competiţia internaţională.

Astfel, dacă la finalul anului 2017 exporturile totale româneşti de cherestea înglobau 1.181.660 metri cubi, la finalul anului 2018 acestea scăzuseră la 672.980 metri cubi, potrivit graficelor prezentate de Schweighofer România, care citează informaţii oferite de Intrastat – Sistemul de colectare a datelor statistice privind comerţul cu bunuri între ţările din Uniunea Europeană.

Şeful Schweighofer România a argumentat că preţul prea mare al buştenilor vândut de furnizorii de lemn românesc este motivul pentru care sectorul românesc de prelucrare a lemnului devine necompetitiv pe plan internaţional.

“Suntem într-o situaţie în care preţurile în România depăşesc cu mult preţurile europene pentru acelaşi sortiment de lemn şi pentru aceleaşi condiţii de livrare”, a afirmat Dan Bănacu.

Acesta a susţinut că preţul cerut de furnizorii români de materie primă lemnoasă nu are legătură cu realitatea: “Astăzi noi plătim 86 de euro (pe metrul cub de buşteni de conifere din care se face cheresteaua de calitate superioară, n.r.), în timp ce în Austria se plătesc 65 de euro pe metrul cub, în Republica Cehă 50 de euro, în Germania 55 de euro, iar în Slovacia 65 de euro. Trebuie să ştiţi că preţul lemnului în cherestea reprezintă 80% din costuri. În condiţiile în care costurile mele sunt din start cu 30% mai mari decât ale competitorului meu din Germania, în România nu suntem niciodată competitivi pe piaţa internaţională. Această cifră ne scoate afară nu pe noi, ci tot sectorul românesc este scos din competiţie prin preţuri care nu au legătură cu realitatea. E vorba de preţul de achiziţie la poarta fabricii, mai precis la drumul auto forestier”, a explicat Dan Bănacu.

Directorul Schweighofer România a arătat că firma a procesat în 2018 aproximativ 6% din lemnul comercializat în România, “deci nu 96%”, şi a importat aproximativ 46% din lemnul pe care l-a procesat în fabricile din România. Anul acesta proporţia lemnului importat depăşeşte 50%.

Pe de altă parte, reprezentantul Consiliului de Administraţie al Holzindustrie Schweighofer Group, Jurgen Bergner, a susţinut că strategia companiei pentru activitatea din România este în prezent creşterea productivităţii în cele trei fabrici din România.

Întrebat care ar fi motivul pentru care Schweighofer România continuă să cumpere buşteni din România în contextul în care aceştia sunt mult mai scumpi decât cei din alte ţări central-europene, dar şi mai slab calitativi, Jurgen Bergner a susţinut că Holzindustrie Schweighofer Group are o responsabilitate socială faţă de locurile de muncă create în România.

În ceea ce priveşte imaginea pe care Schweighofer România a avut-o în ultimii ani în societatea românească, Bergner a subliniat că firma nu se află în niciun caz într-o poziţie dominantă pe piaţa românească a exploatării de lemn.

“Atunci când eşti un jucător mare din industria forestieră şi activezi într-o ţară cu o industrie de profil împrăştiată în multe puncte mici, întoteauna te găseşti într-o poziţie dominantă. Însă din punct de vedere al cifrelor, noi cumpărăm 6% din lemnul recoltat anual în România, deci suntem departe de a fi într-o poziţie dominantă în România, ci sunt alţi competitori mult mai mari decât noi. Nu cred că suntem văzuţi în societatea românească drept o companie dominantă în zona exploatării lemnului, cred că oamenii ne văd drept un jucător de pe această piaţă şi cred că trebuie să urmăm regulile şi procedurile noastre, fără să ne gândim la ce gândesc alţii despre noi. Fie ai principii, fie nu le ai, iar noi am dovedit în multe cazuri, în discuţiile cu distribuitorii sau cu clienţii, aceştia sunt impresionaţi de ceea ce văd la noi, pentru că îşi dau seama că toate zvonurile negative care circulă sunt simple zvonuri şi nu sunt bazate pe realitate”, a comentat reprezentantul Consiliului de Administraţie al Holzindustrie Schweighofer Group, citat de Agerpres.

Compania Holzindustrie Schweighofer operează în România 3 fabrici de cherestea, ultima deschisă la Reci în 2015, şi două fabrici de producţie de materiale lemnoase pentru industria mobilei, ultima deschisă la Comăneşti în 2010.

BVBStiri BVB