“Reguli privind mandatele şefilor serviciilor şi structurilor de securitate. Cele nouă amendamente pe care le propun. Am spus că susţin ferm limitarea mandatelor şefilor structurilor vizate şi că voi depune amendamente pentru ca regulile privind numirea, durata mandatului, evaluarea, raportarea şi încetarea funcţiei să fie clare, coerente şi aplicabile. Maximum două mandate pentru şefii structurilor vizate. Pentru SRI, SIE, SPP, STS, DGPI şi DGIA propun ca aceeaşi persoană să poată exercita maximum două mandate, consecutive sau nu. Mandatul să fie de 5 ani, nu de 4, pentru ca durata funcţiei să nu urmeze mecanic ciclul politic de patru ani şi pentru ca regula să limiteze clar numărul total de mandate, nu doar reînnoirea imediată”, a scris Pauliuc pe Facebook, potrivit Agerpres.
Ea mai propune ca fiecare candidat să vină în faţa Parlamentului cu un proiect de management, cu obiective clare, indicatori de rezultat, reforme asumate şi termene, iar partea neclasificată a proiectului să fie publică.
Totodată, conducătorii structurilor să prezinte anual în faţa comisiilor parlamentare competente un raport privind activitatea instituţiei şi stadiul obiectivelor asumate, iar partea neclasificată a raportului să fie publică.
Senatoarea mai propune şi stabilirea unor criterii clare pentru cine poate ajunge la conducerea civilă a SRI şi SIE, printre care experienţă profesională relevantă de cel puţin 10 ani, certificat de securitate, audiere parlamentară şi susţinerea proiectului de management.
Alte propuneri ale Nicoletei Pauliuc vizează reguli clare pentru încetarea mandatului directorului SIE şi pentru fiecare structură.
“Legea actuală nu stabileşte o procedură expresă de eliberare din funcţie înainte de expirarea mandatului. Propun ca această procedură să fie prevăzută clar în lege. Reguli de revocare adaptate fiecărei structuri. SPP, STS, DGPI şi DGIA au mecanisme diferite de numire şi subordonare. De aceea, limitarea mandatelor trebuie însoţită de reguli clare privind cine poate dispune eliberarea din funcţie, în ce condiţii şi prin ce procedură. Pentru directorii structurilor militarizate, mandatul trebuie corelat cu statutul cadrelor militare”, este de părere senatoarea.
Potrivit acesteia, legea trebuie să stabilească limpede ce se întâmplă la expirarea mandatului, la trecerea în rezervă şi cu raportul de serviciu al cadrului militar.
“Regula privind mandatul directorului STS este introdusă, de pildă, într-un articol care reglementează structura organizatorică a instituţiei, nu conducerea acesteia. O lege care priveşte instituţii atât de importante trebuie să fie scrisă fără ambiguităţi şi fără norme plasate greşit. (…) În legislaţia românească nu există noţiunea juridică de ‘servicii secrete’. Legea securităţii naţionale vorbeşte despre ‘servicii de informaţii’ şi despre ‘autorităţi şi instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale’. În plus, structurile vizate de proiect nu au toate aceeaşi natură juridică. Propun ca titlul legii să reflecte corect instituţiile şi domeniul pe care îl reglementează”, a transmis Pauliuc.
Ea a subliniat că susţine limitarea mandatelor, dar “o lege serioasă despre conducerea acestor structuri nu poate spune doar cât timp stă un om în funcţie”, ci şi “cum este numit, ce îşi asumă, cum este evaluat, cui raportează şi în ce condiţii poate fi schimbat”.
“Voi depune aceste amendamente la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat”, a precizat Pauliuc.
Dezbaterea proiectului USR prin care şefii serviciilor de informaţii ar urma să fie numiţi pentru un mandat de patru ani, cu posibilitatea de reînnoire o singură dată, a fost amânată, miercuri, în Comisia de apărare a Senatului.
Fosta preşedintă a Comisiei, Nicoleta Pauliuc, a propus această amânare, menţionând că trebuie să fie dată posibilitatea Comisiilor parlamentare de control al activităţii SIE şi SRI, precum şi Guvernului şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să poată prezenta propriile puncte de vedere.
Deputatul USR Emanuel Ungureanu, iniţiator al proiectului, prezent la şedinţa comisiei, a criticat amânarea dezbaterii acestuia. “Doi ani l-aţi blocat. Sunteţi subordonaţii serviciilor! Slugile lor! Sunteţi slugi”, a spus el la ieşirea din sală.
Propunerea legislativă a fost depusă în Parlament în 2024, a trecut tacit de Camera Deputaţilor şi acum a ajuns în Senat pentru votul final.
| Știri BVB