Serhan Hacisuleyman, CEO Agricover Credit IFN: „Agricultura românească va avea nevoie de mai mult capital, nu de mai puțin”; strategia companiei urmărește extinderea accesului la finanțare către mai mulți fermieri

***

Cum a evoluat Agricover Credit IFN în primul semestru din 2026? Care sunt principalele rezultate financiare și operaționale pe care le considerați definitorii pentru această perioadă?

Serhan Hacisuleyman: În primul semestru din 2026, am continuat să creștem într-un ritm superior pieței, dar pentru mine mai important decât creșterea portofoliului în sine este cum creștem. Strategia noastră nu este să majorăm permanent expunerea pe aceiași clienți. Creștem ajungând  la mai mulți fermieri, păstrând în același timp o disciplină foarte atentă a riscului. Cu alte cuvinte, extindem accesul la finanțare fără să construim creșterea printr-o concentrare tot mai mare a riscului pe portofoliul existent. Aceasta este, pentru mine, una dintre cele mai relevante performanțe ale perioadei.

La jumătatea anului, portofoliul brut Agrifinance a ajuns la aproximativ 4,49 miliarde lei, în creștere cu 16,8%, iar cota noastră de piață în finanțarea agriculturii a urcat la 8,7%. Dincolo de cifre, acest lucru înseamnă că tot mai mulți fermieri au acces la un model de finanțare construit special pentru agricultură. Pentru noi, acesta este sensul creșterii: mai multă penetrare a pieței, mai mulți fermieri finanțați și o creștere sănătoasă, dincolo de ofertarea unor volume mai mari de credit.

Într-un context marcat de secetă, volatilitate a prețurilor agricole și costuri încă ridicate de finanțare, cum s-a modificat cererea pentru creditele acordate fermierilor? Ce tipuri de finanțări au fost cele mai solicitate?

Serhan Hacisuleyman: Presiunile din ultimii ani pe care le menționați, volatilitatea prețurilor, costurile inputurilor, costul finanțării și pierderile de producție, se traduc în primul rând într-o nevoie mai mare de capital de lucru. Fermierii trebuie să cumpere inputuri, combustibil, fertilizanți și să execute lucrările agricole la momentul potrivit. Agricultura nu poate pune producția „pe pauză” până când condițiile devin mai bune.

În același timp, când un fermier vine după unul sau mai mulți ani dificili, simpla rostogolire a unei facilități pe termen scurt nu este întotdeauna soluția. Dacă o pierdere de producție este împinsă pur și simplu în anul următor, problema nu dispare, ci se acumulează.

Aici cred că specializarea noastră face diferența. Încercăm să separăm nevoia curentă de finanțare de efectele unor ani excepționali și, acolo unde este justificat, să găsim soluții pe termen mediu care să readucă ferma într-o structură financiară sustenabilă.

Nu vrem să finanțăm problema de la un an la altul. Vrem să ajutăm fermierul să o rezolve. Este aceeași abordare pe care am urmărit-o și în ultimii ani: nevoile curente trebuie finanțate, iar problemele structurale trebuie tratate printr-o structură financiară adecvată.

Cum a evoluat portofoliul de credite în S1 2026, atât din perspectiva volumului finanțărilor, cât și a calității activelor? Ați observat modificări în rata creditelor neperformante sau în comportamentul de plată al clienților?

Serhan Hacisuleyman: Portofoliul a continuat să crească, dar, așa cum spuneam, un indicator esențial pentru noi este faptul că această creștere vine și din extinderea bazei de clienți, nu doar din creșterea expunerii pe fermierii existenți. Tocmai această diversificare ne permite să continuăm dezvoltarea fără să modificăm fundamental profilul de risc al portofoliului.

Din perspectiva neperformanței, situația rămâne în linii mari stabilă. În schimb, există încă mult loc pentru îmbunătățirea comportamentului financiar în sector. După patru ani extrem de dificili, este de înțeles că fermierii lucrează sub presiune și încearcă să răspundă simultan multor obligații. Dar este important ca fiecare fermă să își definească foarte clar prioritățile de plată și să privească finanțarea ca parte a funcționării sustenabile a afacerii.

Din acest motiv spun tot mai des că rolul nostru nu este doar să acordăm credit. Finanțarea fără disciplină financiară poate stinge un incendiu astăzi și crea altul mâine. Tocmai datorită specializării noastre, finanțarea oferită fermierilor este însoțită de consultanță financiară — discutăm direct despre cash-flow, maturitatea finanțării, gradul de îndatorare și structura obligațiilor pentru a ne asigura că soluția este cu adevărat sustenabilă pentru ambele părți.

Care sunt principalele provocări cu care se confruntă în prezent fermierii români și cum încearcă Agricover Credit IFN să le răspundă prin produsele și soluțiile sale de finanțare?

Serhan Hacisuleyman: Cred că provocarea fundamentală este că efectele ultimilor ani se suprapun. Fermierul nu se confruntă cu o singură problemă: avem volatilitate a prețurilor, costuri ridicate, schimbări climatice, dificultăți de asigurare, ani cu producții slabe și, în unele cazuri, bilanțuri care încă poartă efectele cumulate ale acestor șocuri.

În aceste condiții, o finanțare standardizată nu mai este suficientă. Trebuie să înțelegi ferma: ce poate produce în condiții normale, ce cash-flow poate genera, care este nevoia sa curentă și ce parte din presiunea financiară provine din anii anteriori.

Mai există însă o provocare structurală despre care cred că trebuie să vorbim mai mult: terenurile care nu au încă situația cadastrală și de carte funciară clarificată. Pentru fermier, un teren fără documentația juridică finalizată este un activ economic pe care îl lucrează, dar pe care nu îl poate utiliza pe deplin drept garanție pentru a atrage finanțare. Aceasta limitează accesul la capital exact într-un sector în care deficitul de finanțare este deja foarte mare. Problema este ridicată explicit și în discuția pregătitoare.

Cu cât mai mult teren agricol poate fi înregistrat și utilizat transparent drept colateral, cu atât mai mare poate deveni capacitatea sistemului financiar de a susține agricultura.

Cum evaluați impactul condițiilor climatice extreme din acest an asupra sectorului agricol și asupra riscului de credit? Ați fost nevoiți să adaptați politica de risc sau criteriile de finanțare?

Serhan Hacisuleyman: Comparativ cu anul trecut, situația este mai bună pentru culturile de toamnă. Pentru culturile de primăvară, imaginea este însă mult mai neuniformă: avem regiuni și ferme cu rezultate bune, dar și zone unde condițiile meteo au afectat producția.

Și aici apare ceva foarte interesant pentru agricultura de astăzi: vremea nu este singura explicație pentru rezultatul fermelor. Vedem uneori, în aceeași regiune, parcele cu performanțe foarte diferite. Tehnologia, momentul intervențiilor și capacitatea managerială a fermierului contează enorm. De exemplu, în condiții de precipitații abundente, un fermier care poate face tratamente cu drona atunci când utilajele nu pot intra în câmp poate obține un rezultat foarte diferit de cel al unei ferme aflate la câteva sute de metri distanță.

În ceea ce privește politica de risc, filosofia noastră este simplă: nu retragem umbrela atunci când începe să plouă. Nu înseamnă că reducem standardele de risc. Înseamnă că încercăm să înțelegem mai bine situația și să găsim structura corectă de finanțare. Tocmai într-un moment dificil sectorul are nevoie de finanțatori care îl cunosc.

În ce măsură reducerea dobânzilor și evoluția inflației au influențat activitatea Agricover Credit IFN în primul semestru? Vă așteptați ca acest trend să stimuleze investițiile în agricultură în a doua parte a anului?

Serhan Hacisuleyman: Aș nuanța puțin premisa întrebării, costul finanțării rămâne încă ridicat, iar inflația continuă să pună presiune asupra economiei. Pentru Agricover însă, apetitul de finanțare nu pornește în primul rând de la nivelul unei dobânzi de referință.

Suntem un finanțator specializat într-un singur sector. Nu putem decide că într-un an agricultura este mai puțin atractivă și ne mutăm capitalul într-o altă industrie. Agricultura este domeniul nostru, iar obiectivul nostru este să o finanțăm sustenabil în toate etapele ciclului economic.

Costul banilor contează pentru fermier și, evident, o normalizare ar putea susține apetitul pentru investiții. Dar după mai mulți ani dificili, decizia de investiție depinde de mult mai mult: cash-flow, vizibilitatea veniturilor, nivelul datoriilor acumulate, accesul la apă, tehnologie și capacitatea fermei de a absorbi o investiție nouă.Pentru noi întrebarea fundamentală rămâne aceeași: este investiția sustenabilă pentru ferma respectivă?

Ce sectoare din agricultură vedeți ca fiind cele mai dinamice în acest moment – culturile vegetale, zootehnia, horticultura sau alte segmente? Unde observați cele mai multe oportunități de finanțare?

Serhan Hacisuleyman: Structura agriculturii românești face ca marile culturi să rămână, inevitabil, segmentul dominant și cea mai mare parte a activității noastre.

Dar vedem și nișe care se dezvoltă. Un exemplu este zona de fructe de pădure și alte culturi horticole, unde investițiile și accesul la fonduri europene au încurajat apariția unor proiecte noi. Pentru un finanțator specializat, aceste segmente sunt interesante nu doar prin potențialul lor, ci și pentru că au cicluri de producție și nevoi de cash-flow diferite de culturile mari.

În același timp, tocmai aceste afaceri pot întâmpina mai multe dificultăți în accesarea finanțării tradiționale, mai ales atunci când sunt proiecte noi și nu au un istoric financiar lung.

Noi nu credem însă că agricultura trebuie împărțită în sectoare „preferate” și „nepreferate”. Dacă vrem să susținem agricultura românească, trebuie să putem înțelege și finanța modele de business agricole viabile, indiferent de segment.

Agricover Credit IFN și-a propus în ultimii ani să accelereze digitalizarea procesului de creditare. Ce progrese ați făcut în acest sens și ce beneficii au observat fermierii?

Serhan Hacisuleyman: Digitalizarea are pentru noi un obiectiv foarte concret: să reducem timpul dintre nevoia fermierului și momentul în care banii ajung efectiv în fermă.

Am investit constant în simplificarea proceselor și avem deja soluții prin care fermierii mici pot accesa finanțarea online, cu un nivel foarte redus de birocrație. Cardul Fermier este un exemplu: proces digital, documentație simplificată, semnătură electronică și o rambursare adaptată ciclului agricol, la recoltă. În primul trimestru din 2026, volumul finanțărilor acordate prin Cardul Fermier crescuse cu peste 30%.  Continuăm însă să mergem mai departe. La nivelul Grupului, lucrăm la dezvoltarea unei infrastructuri digitale care să facă mai simplă inclusiv gestionarea plăților și a cash-flow-ului fermierilor.

Pentru noi, tehnologia nu este un scop în sine. Este modalitatea prin care putem face finanțarea mai rapidă, mai accesibilă și mai ușor de administrat, în special pentru fermele mici și micro, care sunt în continuare insuficient finanțate.

Care sunt obiectivele pentru a doua jumătate a anului 2026? Vizați o accelerare a creditării, extinderea bazei de clienți sau lansarea unor produse noi?

Serhan Hacisuleyman: Obiectivele noastre nu sunt construite pe semestre, ci pe termen mai lung, iar direcția pentru a doua parte a anului rămâne cea pe care am urmat-o și până acum: creștere sănătoasă, mai mulți fermieri și o calitate bună a portofoliului.

Nu cred că marea inovație în finanțarea agriculturii înseamnă neapărat să inventezi în fiecare an un nou tip de credit. Produsele de bază există. Diferența reală este să le faci accesibile clientului potrivit, în suma potrivită și cu maturitatea potrivită.

De aceea, concentrarea noastră este mai degrabă pe o nouă abordare decât pe „produse noi”: segmentăm mai bine portofoliul, diferențiem nevoia de termen scurt de cea de termen mediu, înțelegem mai bine capacitatea normalizată de generare de cash-flow a fermei și încercăm să anticipăm problemele înainte să apară. În finanțare, soluția potrivită nu este produsul cel mai nou ci produsul potrivit pus în locul potrivit.

Privind pe termen mai lung, cum vedeți evoluția pieței finanțării agricole din România în următorii trei-cinci ani? Ce rol își propune să joace Agricover Credit IFN în această transformare?

Serhan Hacisuleyman: Agricultura românească va avea nevoie de mai mult capital, nu de mai puțin. Modernizarea, schimbările climatice, consolidarea fermelor și investițiile în tehnologie vor crește necesarul de finanțare. În același timp, cifrele arată că apetitul sistemului financiar pentru agricultură a rămas în ultimii ani prudent.

Noi vom continua să creștem – ca volum, ca număr de fermieri și ca relevanță – dar cred că următorul pas al pieței nu trebuie construit exclusiv prin competiție între finanțatori.

Într-o agricultură subfinanțată, nu cred că acesta este momentul să ne luptăm pentru o bucată mai mare din aceeași “plăcintă”. Este momentul să facem plăcinta mai mare.

Din acest motiv dezvoltăm parteneriate, finanțări structurate, credite sindicalizate și formule de cofinanțare cu bănci și instituții financiare internaționale. Agricover poate aduce în aceste parteneriate ceea ce cunoaște foarte bine: agricultura, fermierul, riscul sectorial, cash-flow-ul și structura corectă a finanțării.

Este un model în care pot câștiga toate părțile: fermierul, instituția financiară parteneră și Agricover. Dar, cel mai important, câștigă agricultura românească prin acces la mai mult capital.

Cum evoluează interesul fermierilor pentru finanțarea investițiilor în tehnologii moderne, irigații și agricultură de precizie?

Serhan Hacisuleyman: Interesul crește pe măsură ce fermierii văd rezultatele în teren. Tehnologia nu mai este un concept abstract. Vedem deja diferențe de productivitate între ferme care operează în aceleași condiții climatice, dar folosesc tehnologii și practici diferite. Exemplul utilizării dronelor pentru tratamente atunci când utilajele nu pot intra în câmp este foarte relevant. În privința irigațiilor, interesul fermierilor este evident și va crește, pentru că schimbările climatice fac accesul la apă tot mai important. Dar finanțarea este numai a doua parte a ecuației.

Înainte să finanțezi un sistem de irigații trebuie să existe apa la care acel sistem să se poată conecta. De aceea, dezvoltarea infrastructurii care permite fermierilor accesul efectiv la surse de apă este esențială.

Ori de câte ori există un proiect viabil – fie că vorbim despre irigații, drone, agricultură de precizie sau alte tehnologii – Agricover are atât capacitatea, cât și interesul de a-l finanța, prin resurse proprii și prin parteneriatele sale locale și internaționale.

Există planuri privind diversificarea surselor de finanțare ale Agricover Credit IFN, inclusiv noi emisiuni de obligațiuni sau alte instrumente de piață?

Serhan Hacisuleyman: Diversificarea surselor de finanțare rămâne foarte importantă pentru noi. Pe măsură ce nevoia de capital în agricultură crește, accesul la resurse financiare va deveni mai competitiv, iar reputația și capacitatea unei instituții de a demonstra un model sustenabil vor conta tot mai mult. Aceasta este ideea centrală exprimată în discuția pregătitoare.

Agricover are deja relații solide cu băncile locale și cu instituții financiare internaționale precum IFC, EFSE, BSTDB, EIB și alți parteneri instituționali. Aceste relații sunt construite în timp, pe rezultate, disciplină financiară și încredere.

Vom continua să analizăm instrumentele de finanțare care susțin în mod eficient creșterea pe termen lung. Dar pentru noi obiectivul este să avem acces stabil și diversificat la capital pe care să îl putem transforma în finanțare pentru fermierii români.

Cum vedeți impactul fondurilor europene și al noii Politici Agricole Comune asupra cererii de finanțare în următorii ani?

Serhan Hacisuleyman: Fondurile europene pot accelera modernizarea agriculturii, dar finanțarea europeană și finanțarea comercială nu trebuie privite separat. În foarte multe proiecte, fermierul are nevoie de resurse înainte de decontarea fondurilor, de cofinanțare sau de capital pentru partea de investiție care nu este acoperită prin grant. Din această perspectivă, orice program care stimulează investițiile în productivitate, tehnologie, irigații, eficiență și sustenabilitate poate genera și o nevoie suplimentară de finanțare.

Pentru noi principiul rămâne același: fondurile europene pot crea oportunitatea, dar proiectul trebuie să rămână sustenabil economic pentru fermă. Finanțarea trebuie construită în jurul cash-flow-ului real al afacerii, nu doar în jurul existenței unei scheme de sprijin.

Agricover poate avea aici un rol important tocmai prin specializare: să ajute fermierul să conecteze investiția, contribuția proprie, finanțarea și calendarul de rambursare într-o structură pe care ferma o poate susține pe termen lung.

Mai putem avea un rol în proiectele de policy, prin asociatiile profesionale, astfel încât resursele să fie investite pentru dezvoltare, pentru că degeaba avem banii dacă nu știm ce să facem cu ei sau dacă îi folosim pentru rezolvarea unor probleme punctuale și nu structurale.