- Potrivit calculelor ING Research, averea gospodăriilor din zona euro ar fi putut fi cu 1,17 trilioane de euro mai mare în 2025 dacă doar un sfert din banii plasați în depozite din 2002 până în prezent ar fi fost investiți în fonduri.
- Aceeași sumă, investită în acțiuni listate, ar fi adus un plus de 2,79 trilioane de euro, echivalentul a 17,7% din PIB-ul zonei euro.
- Germania și Franța continuă să înregistreze unele dintre cele mai ridicate rate de economisire, în timp ce în Spania și Italia nivelul economisirii este mai redus.
Europenii ar fi putut avea o avere cu 1,17 trilioane de euro mai mare dacă doar un sfert din banii plasați în depozite în ultimele două decenii ar fi fost investiți în fonduri, arată un nou studiu ING Research*. Analiza indică modul în care o parte mai mare din economiile populației ar putea fi direcționată către investiții, cu beneficii pentru populație, finanțarea companiilor și creșterea economică.
Potrivit studiului, volumul tot mai mare al economiilor din Europa poate deveni o sursă importantă de capital pentru investiții, dacă o parte din banii păstrați în depozite este orientată treptat către instrumente de investiții.
Europenii economisesc mai mult, însă depozitele continuă să atragă cea mai mare parte a banilor
Contrar percepției generale, europenii nu au economisit întotdeauna mai mult. Între 2010 și 2021, gospodăriile din zona euro au alocat, în medie, o pondere mai mică din venit pentru economisire și investiții decât cele din Statele Unite. Tendința s-a schimbat semnificativ abia după 2021. În prezent, gospodăriile din zona euro direcționează aproximativ 6% din venitul disponibil către instrumente de economisire, aproape dublu față de nivelul din Statele Unite și peste valorile înregistrate înainte de pandemie.
În ciuda acestui aspect, cea mai mare parte a activelor financiare ale europenilor rămâne în depozite. Acest lucru înseamnă mai puțin capital disponibil pentru finanțarea companiilor, a investițiilor și a inovării. Pe de altă parte, în Statele Unite, valoarea investițiilor deținute de populație este de aproximativ cinci ori mai mare decât cea a depozitelor.
Comportamentul diferă însă de la o țară la alta. Germania și Franța continuă să aibă unele dintre cele mai ridicate rate de economisire, în timp ce în Spania și Italia oamenii economisesc mai puțin. Cercetarea indică și o legătură între preocuparea față de veniturile disponibile la pensie și o tendință mai ridicată de economisire.
Europenii deja încep să investească mai mult
Pe baza randamentelor obținute de europeni din depozite, fonduri de investiții și acțiuni listate, ING a calculat costul oportunității de a nu investi. Dacă, începând din 2002, europenii ar fi direcționat către fonduri de investiții doar un sfert din banii plasați în depozite, averea gospodăriilor ar fi putut fi mai mare cu 1,17 de miliarde de euro până în 2025, echivalentul a 7,4% din PIB-ul zonei euro. Câștigurile potențiale ar fi fost și mai mari în cazul investițiilor în acțiuni listate, care ar fi putut adăuga 2,79 de miliarde de euro la averea gospodăriilor, echivalentul a 17,7% din PIB.
Schimbarea este deja vizibilă. Din 2025, europenii alocă mai mulți bani către acțiuni, obligațiuni și fonduri decât către depozite bancare. Pe fondul randamentelor mai atractive oferite de investiții, ponderea depozitelor în activele lichide ale gospodăriilor din zona euro a scăzut de la 67% în 2019 la 62% în 2025, cel mai redus nivel din 2008. În același timp, fondurile de investiții, inclusiv ETF-urile, reprezintă 23% din activele gospodăriilor din zona euro, cea mai ridicată pondere de la începutul anilor 2000.
Politicile existente dau tonul comportamentului investițional
Studiul indică un interes ridicat pentru investiții. Dintre respondenții care au economii, jumătate investesc deja, iar alți 30% spun că ar lua în calcul să investească în viitor. Generațiile tinere sunt mai deschise către investiții decât cele mai în vârstă.
Potrivit ING Research, ideea potrivit căreia europenilor pur și simplu nu le place să investească este prea simplistă.
„Țări precum Suedia, Danemarca și Țările de Jos arată că modul în care oamenii investesc este influențat de instituții, nu de cultură. Succesul sistemului 401(k) din Statele Unite susține aceeași idee: atunci când guvernele și angajatorii creează stimulentele potrivite, gospodăriile participă la piețele de capital la scară largă”, spune Marieke Blom, Chief Economist și Global Head of Research în cadrul ING și autoarea raportului.
Educația financiară rămâne o provocare
Deși interesul pentru investiții este în creștere, 42% dintre respondenți spun că văd investițiile „ca pe jocurile de noroc la cazino”, semn că înțelegerea modului în care funcționează investițiile rămâne o provocare.
„Ironia este că principiile de bază ale investițiilor de succes sunt, de fapt, destul de simple: diversifică, investește pe termen lung și nu tranzacționa prea des. Cu toate acestea, multor oameni, inclusiv investitorilor cu experiență, le este dificil să le urmeze. Există în continuare tendința de a vinde atunci când piețele scad și de a prefera într-o măsură prea mare activele familiare, apropiate de piața locală”, spune Marieke Blom.
Raportul arată însă că există și motive de optimism. Tot mai multe economii sunt alocate investițiilor, iar unele state introduc noi stimulente pentru a încuraja participarea populației la piețele de capital.
„Europa are deja la dispoziție instrumentele de politică publică necesare și un număr mare de potențiali investitori. O parte tot mai mare din economii merge către investiții, țări precum Germania introduc noi stimulente, iar generațiile tinere sunt mult mai dispuse să investească decât cele mai în vârstă. Trecerea de la economisire la investiții este deja în desfășurare”, adaugă Marieke Blom.
| Știri BVB