- BVB pregătește strategia pentru orizontul 2035
- Într-un an cu inflație de peste 7% și cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, indicele BET a crescut cu 46%, în 2025
- Cel mai mare risc pentru un investitor nu e fluctuația de preț în sine, ci reacția emoțională la ea
Financial Intelligence a lansat ediția 2026 a proiectului „Educația financiară – cea mai bună investiție în tine”, realizat împreună cu Banca Transilvania, cu sprijinul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). În cadrul unei serii de interviuri dedicate educației financiare, reprezentanți ai autorităților, ai sistemului financiar, ai pieței de capital și ai sportului de performanță vor explica de ce responsabilitatea, disciplina și planificarea pe termen lung sunt esențiale atât pentru succesul financiar, cât și pentru performanța în viață. Astăzi, publicăm interviul cu Remus Vulpescu, CEO-ul Bursei de Valori București.
Educația financiară trebuie să devină o responsabilitate strategică, iar investiția la bursă să ajungă „un gest la fel de firesc precum deschiderea unui depozit bancar”, spune Remus Vulpescu. În opinia sa, una dintre principalele bariere în dezvoltarea pieței este faptul că educația financiară începe prea târziu, în condițiile în care noțiunile practice despre economisire, dobândă compusă și investiții ar trebui integrate pe tot parcursul ciclului școlar.
Bursa de Valori București lucrează la Strategia BVB pentru orizontul 2035, având printre priorități operaționalizarea contrapărții centrale, relansarea pieței derivatelor, dezvoltarea pieței de obligațiuni, atragerea de noi companii și consolidarea capitalului instituțional local.
***
Numărul investitorilor la Bursa de Valori București a crescut semnificativ în ultimii ani. Care considerați că sunt principalii factori care au contribuit la această evoluție și cum poate fi menținut acest ritm?
Remus Vulpescu: Rezultatul acesta este meritul întregii piețe, de la intermediari și emitenți până la administratorii de fonduri și autoritatea de supraveghere. Dacă ar fi să aleg, trei lucruri au cântărit cel mai greu.
Întâi, performanța. În cele 12 luni încheiate la mijlocul lui august, piața noastră a livrat un randament total de peste 80%, cel mai ridicat dintre principalii indici ai piețelor din Uniunea Europeană. Randamentele la Bursă nu se promit; se constată. Iar românii le-au constatat: la jumătatea acestui an aveam peste 325.000 de investitori cu conturi deschise la intermediari, iar aproape 1,4 milioane de oameni investesc prin fonduri de investiții — cele două grupuri se suprapun doar în parte. Practic, oameni care ieri erau doar clienții unor companii au devenit acționarii lor.
Apoi, oferta. Hidroelectrica a venit la Bursă în 2023 cu cel mai mare IPO din istoria pieței noastre, 1,9 miliarde de euro — cea mai mare listare din Europa în acel an și din păcate ultima companie de stat listată de atunci. Au venit Premier Energy în 2024, Cris-Tim în 2025, Electro-Alfa International și Christian Tour în 2026, toate pe Piața Reglementată, campioni în câte un sector important al economiei. Emisiunile Fidelis ale Ministerului Finanțelor au deschis drumul către Bursă pentru oameni care nu investiseră niciodată: 1,8 miliarde de euro atrase doar în 2026 și 14,3 miliarde de euro de la începutul programului, în august 2020. Peste trei sferturi dintre investitorii Fidelis sunt activi și în piața de capital.
Și, la fel de important, accesul. Un cont de tranzacționare se deschide astăzi în câteva minute, din aplicația intermediarului, impozitul se reține la sursă, fără birocrație, pentru tranzacțiile efectuate prin brokeri rezidenți în România, iar sumele de pornire sunt mici. Barierele care țineau oamenii departe de piață au căzut una câte una.
Cum menținem ritmul? Prin ofertă și prin obiceiuri bune. Investitorii au venit; acum trebuie să găsească în continuare ce cumpăra, deci avem nevoie de un flux constant de listări noi, private și de stat, și de tipuri noi de instrumente financiare. Iar educația financiară trebuie să facă investirea la bursă un obicei financiar sănătos, pe termen lung.
În continuare, doar o mică parte dintre români investesc pe piața de capital. Care sunt principalele obstacole care împiedică dezvoltarea unei culturi investiționale în România?
Remus Vulpescu: Peste 325.000 de investitori direcți înseamnă sub 2% din populația României. Chiar dacă adunăm și 1,4 milioane de investitori prin fonduri, rămânem sub o zecime. Creșterea e rapidă; baza e încă mică. Îmi doresc să vedem câte un român din fiecare familie investind la bursă în mod asumat pentru sine și pentru cei dragi.
Obstacolul cel mai dificil de trecut este că educația financiară vine târziu. Noțiunile practice despre economisire, dobândă compusă și investiții ar trebui să facă parte dintr-o programă integrată, pe tot parcursul ciclului școlar. Programa nu este perimetrul Bursei, ci al autorităților din educație — dar pot să spun că cererea există. Primim solicitări de la gimnazii, licee și facultăți care vor să vină cu elevii și studenții la Bursă, să vadă cum funcționează piața și să asculte prezentări despre investiții. Asta ne bucură și ne obligă.
Al doilea obstacol este reflexul economisirii pure. Banii românilor există, dar stau în depozite și în numerar, unde inflația îi erodează an de an. Nu ducem lipsă de capital; ducem lipsă de obiceiuri financiare bune, răspândite mult mai larg în țările dezvoltate.
Și mai e ceva: calitatea participării. Nu ne dorim doar cifre spectaculoase privind creșterea numărului de conturi active, ci oameni care înțeleg de ce investesc, își fixează obiective pe termen lung și urmează un plan. Se vorbește des despre obiceiul de a investi sume mici — și este un început foarte bun. Esențial este însă ca fiecare investiție să aibă o destinație clară: pensie, educația copiilor, sănătate, independență financiară. Când investiția are un obiectiv concret în spate care îi dă și calendarul potrivit, fluctuațiile de moment nu mai provoacă panică; devin etape dintr-un plan.
Ce rol își asumă Bursa de Valori București în creșterea nivelului de educație financiară și în apropierea românilor de investițiile pe termen lung?
Remus Vulpescu: Noi privim educația financiară ca pe o responsabilitate strategică. Ce înseamnă asta? Ne dorim o piață de capital mai matură, cu investitori care iau decizii informate și gândesc pe termen lung — iar acest tip de investitor nu apare de la sine. Se formează.
Concret: avem programe proprii pentru investitori și pentru companii antreprenoriale care doresc să învețe drumul către piața de capital, avem specialiști care merg în școli și în amfiteatre universitare. Apoi, oferim cadrul de transparență și de reglementare de care investitorii au nevoie: raportările emitenților publicate la Bursă sunt sursa primară de informație, nu zvonurile. Și lucrează pentru noi puterea exemplului — fiecare emisiune Fidelis, fiecare listare nouă aduce în piață oameni care învață investind, cu pași mici.
Scopul e să înlocuim teama de necunoscut cu o mentalitate financiară sănătoasă. Disciplina și investițiile constante, începute chiar și cu sume mici, sunt cel mai sigur drum către o bază financiară solidă — ne dorim ca investiția la Bursă să devină un gest la fel de firesc precum deschiderea unui depozit bancar. Și mai este un aspect: trăim într-o lume în care găsești orice, oriunde, instantaneu. În investiții, educația înseamnă tot mai mult capacitatea de a discerne între informațiile false, tentațiile speculative de moment și datele financiare reale. Discernământul acesta se învață — și aici avem de lucru pentru o generație întreagă.
Cum poate fi schimbată percepția potrivit căreia investițiile la bursă sunt riscante și accesibile doar persoanelor cu experiență sau cu venituri ridicate?
Remus Vulpescu: Se schimbă demontând miturile, unul câte unul, cu argumente.
„Bursa e doar pentru cei bogați.” Nu. Două treimi dintre portofoliile de la Bursă sunt sub 100.000 de lei, iar portofoliul mediu al acestor conturi e de circa 21.000 de lei. Bursa română este deja o bursă a clasei de mijloc. La titlurile de stat Fidelis intri de la 5.000 de lei — iar dacă ești donator de sânge, de la 500 de lei. La acțiuni, fonduri sau ETF-uri poți începe cu sume mici, alocate lunar.
„Bursa e un joc de noroc.” Nu. La bursă riscul nu e noroc — se măsoară și se gestionează. Speculația pe termen scurt este, într-adevăr, riscantă. Investiția pe termen lung, diversificată, în companii solide, e altceva: o strategie de acumulare. Riscul și randamentul merg mână în mână; diferența o fac orizontul de timp și disciplina.
„Bursa e doar pentru experți.” Nu. Nu trebuie să fii analist financiar ca să fii investitor. Există instrumente simple — ETF-urile care urmăresc indici bursieri — prin care deții o parte din cele mai bune companii listate din România printr-o singură tranzacție.
„E complicat să investești.” Nu. Un cont se deschide în câteva minute, din aplicația mobilă a intermediarului.
Iar dincolo de cifre lucrează puterea exemplului. Când vezi că un coleg de birou investește lunar o sumă rezonabilă și își construiește, an după an, un capital, bursa încetează să mai fie un concept exotic. Devine un obicei firesc.
Ce mesaj le transmiteți investitorilor care sunt descurajați de volatilitatea piețelor și tind să ia decizii bazate pe emoție?
Remus Vulpescu: Volatilitatea face parte din natura piețelor de capital; nu este un defect. Este absolut uman să simți neliniște când vezi fluctuații. Da, la bursă poți pierde bani — dacă investești banii de care ai nevoie luna viitoare sau dacă vinzi în panică. De aceea, la Bursă nu vin banii de care ai nevoie curând. Iar protecțiile trebuie înțelese corect: Fondul de Compensare a Investitorilor te acoperă, până la echivalentul a 20.000 de euro, dacă intermediarul tău ajunge în imposibilitatea de a-ți returna banii sau instrumentele; de scăderea prețurilor nu te acoperă nimeni — te aperi singur, prin orizont și disciplină. Pentru că cel mai mare risc pentru un investitor nu e fluctuația de preț în sine, ci reacția emoțională la ea.
Anul 2025 e o demonstrație pe viu: într-un an cu inflație de peste 7% și cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, indicele BET a crescut cu 46%. Piața citește bilanțuri și fluxuri de numerar, nu emoțiile momentului. Cine a ieșit din piață la primul val de teamă a avut de pierdut fie că a rămas în afara pieței, fie că a reintrat mai scump.
Ce le spun, deci? Priviți bursa ca pe un maraton, nu ca pe un sprint — fluctuațiile pe termen scurt sunt o parte normală din viața bursieră, iar piețele au o tendință de creștere pe termen lung. Investiți recurent, diversificat, disciplinat, nu vă abateți de la planul și orizontul pe care vi le-ați stabilit. Planul se schimbă când vi se schimbă viața, nu când se schimbă știrile. Și păstrați-vă calmul: pentru cine investește recurent, perioadele de scădere pot fi de fapt perioade de reduceri — aceleași companii, la prețuri mai mici.
În ultimii ani, tot mai multe companii au apelat la piața de capital pentru finanțare. Cum vedeți evoluția rolului Bursei în finanțarea economiei românești?
Remus Vulpescu: Cifrele arată schimbarea: 6,4 miliarde de euro finanțare prin piața de capital în 2025 — acțiuni, obligațiuni și titluri de stat. Piața de capital devine a doua coloană a sistemului financiar românesc.
Comparația care spune totul este peste ocean: în Statele Unite, aproximativ trei sferturi din finanțarea companiilor vine din piețele de capital și doar un sfert de la bănci; în Uniunea Europeană, proporția este aproape inversă — circa 70% este credit bancar —, iar România este printre cele mai bancarizate economii ale Uniunii. Diferența nu este un detaliu statistic: creditul se uită la cât poate compania să ramburseze și cu ce garantează; capitalul finanțează ambiția — extinderea, achizițiile, generația următoare de produse. O economie care se finanțează aproape exclusiv prin credit crește doar cât îi permit condițiile de creditare bancară.
Misiunea noastră este ca orice antreprenor care vrea să treacă la nivelul următor să se gândească la bursă ca la prima opțiune de finanțare. Listarea aduce, de altfel, mai mult decât bani: disciplină financiară, guvernanță, notorietate și o monedă proprie — acțiunile — cu care poți face achiziții. Companiile care au făcut pasul în ultimii trei ani au arătat că piața răspunde: cererea de capital există, absorbția există. O bursă puternică înseamnă o economie mai transparentă și mai competitivă — iar fiecare leu economisit local care finanțează o companie locală lucrează de două ori pentru România.
Ce sectoare ale economiei românești considerați că au cel mai mare potențial de a se finanța prin piața de capital în următorii ani?
Remus Vulpescu: Bursa trebuie să fie o oglindă a economiei reale — iar astăzi oglinda e incompletă. Structura pieței, dominată de energie și bănci, vine din valurile de privatizare; ce lipsește de la cotă este exact ce a crescut mai repede în economia românească în ultimul deceniu.
IT-ul românesc, vizibil în exporturi și în orașele universitare, este subreprezentat la Bursă. Sectorul agroalimentar, serviciile medicale, retailul și bunurile de consum, infrastructura și logistica au toate nevoi mari de capital pe termen lung, pentru extindere și modernizare. Este exact tipul de nevoie pe care piața de capital îl finanțează cel mai bine — fie prin acțiuni, fie prin obligațiuni. Energia rămâne relevantă prin tranziția către surse curate, care este în esență un program de investiții de zeci de miliarde de euro la scara întregii regiuni, dar si prin asigurarea nevoilor imediate ale economiei și cetățenilor.
Adevărul complet este că investitorii nu cumpără sectoare ale economiei. Cumpără guvernanță, un model de business scalabil și un plan credibil de creștere. Orice companie care le are pe acestea trei își va găsi pe piața de capital banii de care are nevoie, indiferent de domeniu. Uitați-vă la listările din ultimii doi ani: industrie alimentară, inginerie și echipamente electrice, turism — sectoare foarte diferite, același numitor comun: antreprenori care au înțeles că transparența este o investiție bună.
Inteligența artificială începe să influențeze atât analiza financiară, cât și deciziile de investiții. Cum vedeți impactul acestor tehnologii asupra pieței de capital?
Remus Vulpescu: Este deja un factor de transformare, iar rolul ei va crește. Eu o văd ca pe un aliat — cu o singură condiție: să nu îi cerem ce nu poate da.
Ce schimbă în bine e accesul. Analiza care era apanajul investitorilor instituționali — procesarea rapoartelor, compararea multiplilor de evaluare, adică a cât plătești în avans pentru un leu de dividend în fiecare an, sinteza unui sector întreg — devine accesibilă oricărui investitor de retail, aproape instantaneu și aproape gratuit. Asimetria de informație dintre investitorul mic și cel mare se reduce — un câștig real pentru o piață ca a noastră, în care investitorii individuali contează tot mai mult.
Ce nu schimbă e natura deciziei. Toleranța la risc, orizontul de timp, disciplina de a nu vinde în panică și de a nu cumpăra în euforie, înțelegerea propriilor obiective — toate rămân atribute umane. Tehnologia procesează; omul decide și își asumă.
Un avertisment: informația falsă circulă acum cu aceeași viteză și în același ambalaj profesionist ca informația reală, completă și actuală. Discernământul devine competența centrală a investitorului, iar reperul rămâne același — sursa primară este raportarea emitentului, publicată la Bursă, nu un mesaj viral.
Care sunt principalele obiective strategice ale Bursei de Valori București pentru următorii ani și ce proiecte vor avea cel mai mare impact asupra dezvoltării pieței?
Remus Vulpescu: Lucrez cu întreaga echipă la Strategia Bursei de Valori București S.A. („BVB”) pentru orizontul 2035. Ne vom acorda fin la ce vedem că se întâmplă în lume și la Strategia Națională de dezvoltare a pieței de capital. Piața cunoaște deja cinci priorități ale noastre.
Prima: completarea infrastructurii. România are în sfârșit prima contraparte centrală autorizată sub regimul european EMIR — CCP.RO Bucharest S.A., autorizată la 1 iulie 2026. Contrapartea centrală este instituția care garantează finalizarea fiecărei tranzacții chiar dacă una dintre părți nu-și mai poate ține angajamentul — fundația fără de care o piață de derivate nu poate exista. Capitolul autorizării s-a închis, urmează operaționalizarea. Compensarea efectivă va începe după finalizarea etapelor de operaționalizare, iar calendarul este atributul organelor CCP.RO și va fi comunicat de societate la momentul potrivit.
A doua: piața derivatelor — instrumente cu care investitorii își pot proteja portofoliile. Varșovia și Budapesta au piețe de derivate funcționale; Bucureștiul nu mai are derivate de aproape un deceniu. O contraparte centrală autorizată înseamnă că absența aceasta are, în sfârșit, o rezolvare în lucru.
A treia: piața de obligațiuni. Statul a demonstrat, cu Fidelis, că românii cumpără venit fix; pasul următor sunt obligațiunile companiilor și ale municipalităților — listate și lichide — ca economisirea în lei să aibă și o treaptă intermediară între depozitul bancar și acțiuni.
A patra: lărgirea ofertei — piața de creștere dedicată companiilor mici și mijlocii, pe care am anunțat-o public, și diversificarea instrumentelor; numai în 2025 s-au lansat cinci ETF-uri noi, un record.
Și a cincea: capitalul instituțional local. O piață adâncă se sprijină nu doar pe investitori individuali, ci și pe fonduri de pensii și pe asigurători activi în acțiunile românești — capitalul local este cel care ține piața stabilă când capitalul străin pleacă. Cadrul lor de investiții îl stabilesc autoritățile; rolul nostru este să livrăm instrumentele și lichiditatea care fac alocarea posibilă.
Cum apreciați poziția Bursei de Valori București în regiune? Care sunt pașii necesari pentru a crește lichiditatea și vizibilitatea internațională a pieței românești?
Remus Vulpescu: Ca dimensiune, suntem în urma Varșoviei și a Vienei — capitalizarea companiilor românești, fără emitenții internaționali listați la București, raportată la economie, rămâne sub două treimi din nivelurile Poloniei sau Austriei. Ca dinamică, imaginea se inversează: cel mai ridicat randament total dintre principalii indici ai piețelor din Uniunea Europeană în cele 12 luni încheiate la mijlocul lui august. Capitalizarea totală a pieței, cu tot cu emitenții internaționali, a depășit 550 de miliarde de lei, iar fluxul de listări noi este constant. Capacitate de absorbție avem; rezervorul de emitenți și lichiditatea sunt frontul de lucru.
Ce facem concret? Pe ofertă: un flux continuu de listări private și pachete suplimentare din companiile de stat deja listate — decizia asupra acestora aparține acționarului stat, o spun explicit. Pe adâncimea pieței: instrumentele derivate, împrumutul de instrumente financiare și mecanismele de formare a pieței — pe scurt, posibilitatea de a-ți proteja portofoliul, de a tranzacționa în ambele direcții și de a găsi în fiecare zi cotații ferme. Ele transformă o piață în care doar cumperi într-o piață în care poți și gestiona riscul unor corecții de preț; abia atunci capitalul instituțional mare stă confortabil. Siguranța tranzacțiilor este deja asigurată. Pe accesul internațional: din august, acțiunile companiilor listate la BVB sunt disponibile pe platforme globale sau naționale prietenoase cu investitorii și ieftine. Fiecare nouă poartă de acces contează. Pe statut: promovarea României în categoriile superioare ale furnizorilor de indici, FTSE Russell și MSCI, este decizia lor, nu a noastră; treaba noastră e să livrăm criteriile — lichiditate, acces, infrastructură post-tranzacționare — astfel încât decizia să devină inevitabilă. Și pe regiune: cooperăm cu bursele din Sud-Estul Europei, cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu toate autoritățile naționale și europene, pentru că piețele mici la scară globală devin mai vizibile împreună.
Polonia nu se ajunge din urmă într-un singur ciclu strategic. Dar diferența se închide în fiecare an în care creștem mai repede decât regiunea — iar în ultimul an exact asta am făcut.
Dacă ar fi să transmiteți trei recomandări unei persoane care își deschide astăzi primul cont de investiții, care ar fi acestea?
Remus Vulpescu: Înainte de sfaturi, felicitări! — pasul cel mai greu e primul, și tocmai l-ai făcut. Este o investiție necesară în propria persoană și în propriul viitor.
Unu: investește cu un scop clar. Când cumperi o acțiune, o obligațiune sau un ETF, să știi pentru ce o faci — pensie, educația copiilor, casă, sănătate, independență. O investiție cu scop clar transformă fluctuațiile pieței din motiv de teamă în etape ale unei călătorii.
Doi: investește în ce înțelegi, constant și diversificat. Nu îți trebuie instrumente sofisticate la început; îți trebuie regularitate. Suma lunară contează mai puțin decât disciplina de a o aloca în fiecare lună.
Trei: dă investiției tale timp să producă bani pentru tine. Înainte de prima investiție, păstrează la bancă un fond de urgență de câteva luni de cheltuieli; la Bursă vin banii cărora le poți da ani. Timpul petrecut în piață bate alegerea momentului perfect de intrare, pentru că dobânda compusă lucrează pentru cei răbdători. Și nu pierde timpul: anii de la început sunt cei care valorează cel mai mult.
| Știri BVB