“Acesta este un pas binevenit în lupta împotriva fraudei şi corupţiei. Poporul Ungariei va avea acum o garanţie pentru a se asigura că fondurile UE funcţionează în interesul său”, a apreciat Ursula von der Leyen într-un comunicat.
Şefa executivului european a declarat în luna mai că, în urma unei întâlniri cu noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar, Uniunea Europeană va debloca 16,4 miliarde de euro pentru Budapesta, bani care fuseseră reţinuţi anterior din cauza preocupărilor legate de corupţie.
Aderarea Ungariei reflectă noul său angajament de a restabili statul de drept, se arată în comunicatul de vineri al Comisiei Europene.
Până acum, 24 dintre cele 27 de ţări membre ale UE participau la EPPO, excepţiile fiind, pe lângă Ungaria, Irlanda şi Danemarca. Ungaria va deveni cel de-al 25-lea stat membru al instituţiei, iar EPPO îşi va stabili o reprezentanţă permanentă în ţară.
Decizia va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea sa în jurnalul oficial al UE. Autorităţile ungare trebuie apoi să propună trei candidaţi pentru funcţia de procuror european din partea Ungariei. Consiliul European va numi ulterior unul dintre aceşti candidaţi, după consultarea unui grup independent de experţi.
Parchetul European (EPPO) are misiunea de a investiga şi de a urmări fraudele, actele de corupţie şi alte infracţiuni financiare care afectează bugetul UE, consolidând astfel protecţia fondurilor Uniunii.
Autorităţile ungare trebuie să asigure personalul şi condiţiile materiale necesare pentru funcţionarea EPPO în Ungaria.
Competenţa acestuia va viza de asemenea, în mod retroactiv, infracţiunile implicând fonduri UE şi care au fost comise în Ungaria după 1 iunie 2021, data la care EPPO şi-a început activitatea.
| Știri BVB