Autor: Andrei Rădulescu
Pe 18 august datoria publică din SUA (prima economie a lumii, cu o pondere de aproximativ 26% în economia mondială) a depășit pragul de 40 de mii de miliarde de dolari, potrivit datelor disponibile pe platforma Trezoreriei, reprezentate în graficul de mai sus.
O serie de factori au contribuit la tendința de creștere a datoriei publice din SUA (și a ponderii acesteia în PIB) în ultimii ani, printre care se menționează nivelul ridicat al deficitului bugetar și majorarea costurilor reale de finanțare (costurile nominale ajustate cu inflația) pe termen mediu-lung. Astfel, pe de o parte, raportul deficit bugetar/PIB s-a situat la aproximativ 8% în 2023 și 2024 și la circa 7% în 2025, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional (FMI), reprezentate în graficul de mai jos.
Pe de altă parte, costurile reale de finanțare pe termen mediu-lung au crescut semnificativ, spre cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii, după cum se poate observa în graficul de mai jos. Totodată, în perioada recentă, costul real al finanțării pe scadența 30 de ani s-a poziționat peste dinamica anuală a PIB, dar și peste ritmul anual potențial de creștere economică.
Cu alte cuvinte, finanțele publice din SUA se confruntă în prezent cu efectul de bulgăre de zăpadă, acumularea de datorie publică prin prisma unui nivel al costului real de finanțare superior dinamicii anuale a activității economice.
Atrag atenția cu privire la faptul că ponderea deficitului bugetar în PIB va continua să prezinte niveluri ridicate pe termen mediu, previzionate de FMI la peste 7% până în 2031. Prin urmare, ponderea datoriei publice în PIB va continua să crească, instituția financiară internațională de la Washington previzionând un nivel de peste 140% din PIB în 2031, în majorare cu aproximativ 20 de puncte procentuale comparativ cu nivelul actual.
În acest context, Trezoreria de la Washington a semnalat ieri că va intensifica operațiunile de răscumpărare de titluri de stat pe termen lung (10-20 de ani și 20-30 de ani), plafonul maxim al acestora fiind majorat de la 2 miliarde de dolari la cel puțin 4 miliarde de dolari în perioada 9 septembrie – 4 noiembrie, pentru a reduce costurile de finanțare pe aceste scadențe.
Cu alte cuvinte, se acumulează semnale de alarmă pe piața financiară din SUA, pe fondul provocărilor structurale din sfera finanțelor publice, intensificări presiunilor pe piața creditului privat și creșterii datoriilor companiilor din tehnologie pentru a finanța planurile de infrastructură pentru implementarea inteligenței artificiale. Toate acestea au loc într-o perioadă dominată de schimbări fără precedent semnalate la nivelul politicii monetare (de către noul Președinte al FED), care riscă să genere confuzie și tensiuni suplimentare pe piețele financiare.
Prin urmare, probabilitatea incidenței unor ajustări bruște și importante ca dimensiune pe piețele financiare internaționale în perioada următoare este ridicată. Am putea asista oricând la declanșarea unei noi crize financiare de proporții pe plan mondial. Spre deosebire de crizele anterioare, de această dată marja de manevră a politicilor economice este mult mai redusă, iar tensiunile geopolitice și erodarea multilateralismului vor împiedica intervențiile concertate.
| Știri BVB