• Marile companii din sectorul petrolului, gazelor și cărbunelui înregistrează și ele profituri uriașe. Trebuie să contribuie și ele, prin urmare, în mod echitabil, să plătească o contribuție de criză.

• “Propunem un plafon pentru profiturile întreprinderilor care produc energie electrică cu un cost scăzut”.

• Von der Leyen: “Rusia continuă să manipuleze activ piața noastră de energie. Preferă să lase pur și simplu gazul să ardă mai degrabă decât să îl livreze”.

• “Prețurile gazelor au crescut de peste 10 ori în comparație cu perioada anterioară pandemiei”.

Rusia continuă să manipuleze activ piața europeană noastră de energie, preferând să lase pur și simplu gazul să ardă mai degrabă decât să îl livreze, a spus preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său anual privind starea UE, susţinut miercuri la Strasbourg în plenul Parlamentului European.

Potrivit oficialului european, UE trebuie să se debaraseze de dependența faţă de  Rusia: “Am convenit așadar să constituim stocuri comune. Am ajuns deja la 84 %: mai mult decât obiectivul pe care ni l-am fixat. Dar, din păcate, acest lucru nu va fi suficient. Ne-am diversificat sursele de aprovizionare, abandonând Rusia în favoarea unor furnizori fiabili: SUA, Norvegia, Algeria și alții.

Ursula von der Leyen: Vom institui o nouă Bancă europeană a hidrogenului; Litiul și pământurile rare vor deveni în curând mai importante decât petrolul și gazul

Anul trecut, gazul rusesc reprezenta 40% din importurile noastre de gaze. În prezent, acest procent a scăzut la 9% pentru gazul transportat prin gazoducte”. 

Ursula von der Leyen a adăugat că, din cauza crizei climatice, facturile pe care le avem de plătit sunt tot mai mari: “Valurile de căldură au făcut să crească cererea de energie electrică. Seceta a dus la închiderea hidrocentralelor și a centralelor nucleare. Din cauza tuturor acestor factori, prețurile gazelor au crescut de peste 10 ori în comparație cu perioada anterioară pandemiei. Costul ridicat al vieții a devenit o sursă de anxietate pentru milioane de întreprinderi și de familii.

Lucrătorii din fabricile de ceramică din centrul Italiei au decis să își mute schimburile pentru a începe lucrul foarte devreme dimineața, astfel încât să poate beneficia de prețurile mai mici la energie. Printre ei sunt părinți care au fost nevoiți să plece de acasă mai devreme, lăsându-și copiii dormind, din cauza unui război pe care nu l-au ales.

Acesta este un exemplu printre milioane de altele asemenea, care arată felul în care europenii se adaptează la această nouă realitate.

Îmi doresc ca Uniunea noastră să urmeze exemplul cetățenilor săi. Reducând cererea în orele de vârf, resursele de energie disponibile vor dura mai mult timp, iar prețurile vor scădea.

Iată de ce propunem măsuri pentru ca statele membre să își reducă consumul total de energie electrică.

Dar este nevoie de un sprijin mai specific.

Pentru sectorul industrial, de exemplu pentru fabricile de sticlă care trebuie să își închidă cuptoarele. Sau pentru părinții din familiile monoparentale, care abia reușesc să își plătească facturile. Milioane de europeni au nevoie de sprijin.

Statele membre ale UE au investit deja miliarde de euro pentru a ajuta gospodăriile vulnerabile.

Știm însă că nu va fi suficient.

Iată de ce propunem un plafon pentru profiturile întreprinderilor care produc energie electrică cu un cost scăzut. Aceste întreprinderi realizează un profit pe care nu l-au anticipat niciodată, la care nici măcar nu au visat.

În economia noastră socială de piață, să obții profit e un lucru bun. Însă, în aceste momente, nu este corect să se obțină profituri record extraordinare de pe urma războiului și pe spatele consumatorilor. Trăim vremuri în care profiturile trebuie împărțite și direcționate către cei care au cea mai mare nevoie de ele.

Datorită propunerii noastre, vom mobiliza peste 140 de miliarde de euro către statele membre, cu scopul de a atenua direct impactul acestei situații.

Și pentru că traversăm o criză a combustibililor fosili, industria combustibililor fosili are, la rândul său, o datorie specială. Marile companii din sectorul petrolului, gazelor și cărbunelui înregistrează și ele profituri uriașe. Trebuie să contribuie și ele, prin urmare, în mod echitabil, să plătească o contribuție de criză. Toate acestea sunt măsuri de urgență și temporare la care lucrăm și includ aici și discuțiile pe care le purtăm referitor la plafoanele tarifare. Trebuie să continuăm să depunem eforturi pentru a reduce prețurile gazelor.

Trebuie să asigurăm securitatea aprovizionării și, în același timp, să asigurăm competitivitatea europeană în lume.

Așadar, vom elabora împreună cu statele membre un set de măsuri care vor ține seama de natura specifică a relației noastre cu furnizorii – și cu cei care nu sunt fiabili, cum ar fi Rusia, și cu cei care ne sunt prieteni de încredere, cum ar fi Norvegia.

Am convenit cu prim-ministrul Store să instituim un grup operativ în acest sens, iar echipele au început deja să lucreze la acest proiect.

Avem pe agendă și un alt subiect important. Piața gazelor naturale s-a transformat dramatic: înainte gazul era transportat în principal prin gazoducte, în prezent volumul de GNL este în creștere. Însă valoarea de referință utilizată pe piața gazelor (TTF) nu a fost adaptată.

Iată de ce Comisia va face eforturi pentru a se stabili o valoare de referință mai reprezentativă.

În același timp, știm și că întreprinderile din sectorul energetic se confruntă cu probleme grave de lichidități pe piețele la termen ale energiei electrice, ceea ce riscă să afecteze funcționarea sistemului nostru energetic. Vom colabora cu autoritățile de reglementare a pieței pentru a atenua aceste probleme prin modificarea normelor privind garanțiile reale și prin luarea de măsuri pentru a limita volatilitatea prețurilor pe piața intrazilnică.

Iar în octombrie vom aduce modificări cadrului temporar privind ajutoarele de stat pentru a permite furnizarea de garanții de stat, veghind, totodată, la menținerea unor condiții de concurență echitabile.

Aceștia sunt primi pași pe care îi putem face. Însă trebuie nu numai să facem față acestei crize imediate, ci și să privim spre viitor.

Organizarea actuală a pieței energiei electrice, bazată pe ordinea de merit, nu mai este echitabilă pentru consumatori. Aceștia ar trebui să poată profita de beneficiile care rezultă din utilizarea surselor regenerabile de energie, care au costuri reduse.

Prin urmare, trebuie să punem capăt influenței dominante a gazului asupra prețului energiei electrice. În acest sens, vom realiza o reformă profundă și cuprinzătoare a pieței energiei electrice.

Aș dori să subliniez încă un aspect important. În urmă cu o jumătate de secol, în anii ’70, lumea s-a confruntat cu o altă criză a combustibililor fosili.

Unii dintre noi ne amintim de weekendurile fără mașini, menite să ne permită să facem economii de energie. Cu toate acestea, am continuat să mergem înainte pe același drum.

Nu am renunțat la dependența noastră de petrol. Mai mult, combustibilii fosili au fost chiar subvenționați masiv.

Am greșit făcând acest lucru, iar consecințele au fost nefaste nu numai pentru climă, ci și pentru finanțele noastre publice și pentru independența noastră. O greșeală pentru care plătim și astăzi. Doar câțiva vizionari au înțeles că înșiși combustibilii fosili erau adevărata problemă, nu doar prețul acestora. Printre acești vizionari s-au numărat prietenii noștri danezi.

Când a izbucnit criza petrolului, Danemarca a început să investească masiv în valorificarea energiei eoliene.

Danemarca a pus atunci temeliile pe care și-a construit poziția de lider mondial în acest sector și a creat zeci de mii de noi locuri de muncă.

E un exemplu demn de urmat!

Nu trebuie să căutăm soluții care să ne ajute doar o vreme, ci să facem o schimbare de paradigmă, să îndrăznim un salt în viitor”.