Germania dezvoltă o rețea națională de transport al hidrogenului de 9.040 de kilometri, din care 60% ar urma să provină din reconversia conductelor existente de gaze naturale, în timp ce proiectele-pilot demonstrează posibilitatea utilizării hidrogenului în rețelele de distribuție. Experiența Germaniei în integrarea hidrogenului și biometanului a fost prezentată de Werner Wessing, expert în gaze naturale și gaze verzi, la Forumul „Gazele verzi – pilon strategic al tranziției energetice a României”, organizat de Delgaz Grid în parteneriat cu Financial Intelligence, la Palatul Parlamentului.
Potrivit prezentării susținute de Werner Wessing, tranziția energetică a Germaniei presupune atât extinderea producției de energie regenerabilă, cât și adaptarea infrastructurii de gaze pentru transportul și distribuția hidrogenului și biometanului.
Expertul german a subliniat importanța valorificării rețelelor existente, în condițiile în care gazele continuă să reprezinte o componentă importantă a consumului energetic, în special pentru încălzirea clădirilor și pentru industrie.
Conform datelor prezentate de Werner Wessing, consumul final de energie al Germaniei a fost de 2.255 TWh în 2024. Aproximativ 20% din consum este reprezentat de electricitate, iar 80% de energie transportată și utilizată sub formă de molecule, inclusiv combustibili gazoși și lichizi.
Deși peste jumătate din producția de electricitate provine deja din surse regenerabile, ponderea energiei regenerabile în consumul energetic total al Germaniei este de aproximativ 20%.
În același timp, emisiile de CO₂ au fost reduse cu 49% în perioada 1990–2024, potrivit datelor prezentate de expert. Aceste cifre evidențiază diferența dintre progresul realizat în sectorul electricității și provocările decarbonizării consumului energetic total.
Peste jumătate dintre locuințele din Germania sunt încălzite cu gaze naturale
Piața încălzirii reprezintă unul dintre principalele domenii în care gazele verzi ar putea contribui la reducerea emisiilor.
Potrivit prezentării, Germania are aproximativ 43,9 milioane de locuințe, dintre care 56% sunt încălzite cu gaze naturale, iar 17,1% cu combustibili lichizi.
Alte 15,5% dintre locuințe sunt conectate la sisteme centralizate de termoficare, în timp ce pompele de căldură reprezintă 4,6% din structura sistemelor de încălzire.
Consumul de gaze naturale destinat încălzirii a fost de aproximativ 260 TWh în 2025.
Werner Wessing a arătat că, deși consumul de gaze pentru încălzire este așteptat să scadă până în 2045, pe fondul îmbunătățirii izolației clădirilor și al extinderii utilizării pompelor de căldură, o parte importantă a clădirilor va continua să utilizeze infrastructura de gaze.
Potrivit estimărilor industriei germane prezentate în cadrul forumului, consumul de gaze pentru încălzire ar putea ajunge la aproximativ 130 TWh anual în 2045.
Pentru eliminarea gazelor naturale fosile din acest segment, volumele respective ar trebui înlocuite cu gaze regenerabile, precum biometanul și, acolo unde este fezabil tehnic și economic, hidrogenul.
O componentă importantă a prezentării a vizat modificările legislative propuse în Germania pentru modernizarea sistemelor de încălzire.
Potrivit scenariului legislativ prezentat de Werner Wessing, noile sisteme de încălzire instalate începând cu 2029 ar urma să utilizeze proporții progresiv mai mari de combustibili regenerabili.
Calendarul prezentat prevede:
- 10% de la 1 ianuarie 2029;
- 15% de la 1 ianuarie 2030;
- 30% de la 1 ianuarie 2035;
- 60% de la 1 ianuarie 2040;
- 100% de la 1 ianuarie 2045.
Totodată, prezentarea menționează introducerea, începând cu 2028, a unei cote de gaze verzi la nivelul rețelei, destinată să stimuleze dezvoltarea producției și utilizării biometanului.
Aceste prevederi sunt prezentate ca direcții ale noului cadru legislativ german privind modernizarea clădirilor și a sistemelor de încălzire.
Unul dintre cele mai importante proiecte prezentate de Werner Wessing este dezvoltarea rețelei centrale de transport al hidrogenului din Germania.
Rețeaua, aprobată de autoritatea federală germană de reglementare, Bundesnetzagentur, are o lungime planificată de 9.040 de kilometri.
Din această infrastructură, aproximativ 40% ar urma să reprezinte conducte noi, în timp ce 60% vor proveni din reconversia conductelor existente de gaze naturale.
Rețeaua va conecta terminale de import, electrolizoare, amplasamente industriale, centrale de cogenerare și instalații de stocare.
Potrivit prezentării, primele tronsoane au fost deja finalizate, iar dezvoltarea ulterioară va fi realizată prin procesele de planificare a infrastructurii.
Werner Wessing a evidențiat însă că rețeaua principală de transport nu poate înlocui infrastructura de distribuție necesară pentru alimentarea consumatorilor din diferite regiuni.
Proiecte-pilot: hidrogen în concentrații de 10%, 20% și 30% în rețelele de distribuție
Germania testează deja utilizarea amestecurilor de hidrogen și gaze naturale în rețele de distribuție construite din oțel și polietilenă.
Werner Wessing a prezentat mai multe proiecte-pilot în care hidrogenul a fost introdus în rețele existente, fără înlocuirea componentelor acestora.
În cadrul proiectului Energiepark Mainz, au fost testate concentrații de hidrogen de până la 10% în volum, într-o rețea de mai puțin de 35 de kilometri, care deservește 972 de consumatori casnici.
Proiectul HyGrid Klanxbüll a vizat o rețea de 18 kilometri, construită din polietilenă, cu 177 de consumatori casnici și o concentrație de hidrogen de până la 10%.
Un alt proiect, Avacon Fläming, a testat introducerea hidrogenului în concentrații de până la 20%, într-o rețea de 44,5 kilometri care deservește 350 de consumatori casnici.
La Öhringen, au fost efectuate teste pentru concentrații de până la 30% hidrogen în volum, într-o rețea de distribuție de mici dimensiuni.
Potrivit informațiilor prezentate de expert, în aceste proiecte-pilot nu au fost raportate anomalii operaționale, iar componentele rețelelor nu au necesitat înlocuire.
Un proiect din Bavaria testează alimentarea consumatorilor cu hidrogen de puritate de peste 98%
Werner Wessing a prezentat și un proiect-pilot din Hohenwart, Germania, în care o rețea de distribuție de 1,15 kilometri, construită din polietilenă, este utilizată pentru alimentarea cu hidrogen.
Concentrația hidrogenului depășește 98% în volum.
Proiectul include zece consumatori casnici, dotați cu echipamente noi de încălzire, și un consumator comercial.
Potrivit prezentării, nu au fost necesare înlocuiri ale componentelor rețelei și nu au fost înregistrate nereguli operaționale.
În prima etapă, hidrogenul a fost livrat cu ajutorul unor remorci specializate, iar etapa următoare presupune producerea hidrogenului la fața locului.
Germania are aproximativ 9.600 de instalații de biogaz, dar numai 290 produc biometan
O altă componentă a prezentării a vizat potențialul biometanului.
Potrivit datelor prezentate de Werner Wessing, în Germania funcționează aproximativ 9.600 de instalații de producere a biogazului.
Dintre acestea, aproximativ 290 dispun de instalații de procesare a biogazului brut pentru obținerea biometanului.
Expertul german a prezentat posibilitatea dezvoltării unor instalații centralizate de purificare a biogazului, care să deservească mai mulți producători.
O asemenea abordare ar putea permite valorificarea producției existente de biogaz și introducerea unor volume mai mari de biometan în rețelele de gaze.
Potrivit prezentării, procesarea biogazului în biometan și injectarea acestuia în rețele permit alimentarea consumatorilor prin utilizarea infrastructurii existente, fără modificări la instalațiile individuale ale acestora.
Utilizarea biometanului poate reduce semnificativ emisiile din încălzire
Werner Wessing a prezentat și o comparație privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea unor proporții crescătoare de biometan în sistemele de încălzire.
Potrivit calculelor incluse în prezentare, înlocuirea unei centrale convenționale pe gaz cu una în condensație poate reduce emisiile cu aproximativ 16%, chiar și fără utilizarea biometanului.
În cazul utilizării unei centrale în condensare, reducerea estimată a emisiilor crește odată cu ponderea biometanului în combustibil:
- aproximativ 21% pentru un amestec cu 10% biometan;
- 24% pentru 15% biometan;
- 32% pentru 30% biometan;
- 49% pentru 60% biometan;
- 71% pentru utilizarea integrală a biometanului.
În cazul combinării unei centrale în condensare cu sisteme solare pentru apă caldă și încălzire, prezentarea indică reduceri ale emisiilor de până la 76% în scenariul utilizării integrale a biometanului.
Dezvoltarea gazelor verzi necesită condiții stabile de investiții pe 20 de ani
În concluziile prezentării, expertul german a evidențiat necesitatea extinderii rapide a punctelor de injectare a gazelor regenerabile în rețele și a asigurării unor condiții stabile pentru investiții pe o perioadă de 20 de ani.
Potrivit acestuia, atât biometanul, cât și hidrogenul reprezintă alternative tehnice pentru decarbonizarea consumului de gaze, iar proiectele-pilot desfășurate în Germania confirmă posibilitatea utilizării acestor soluții în condiții tehnice determinate.
Werner Wessing a subliniat și importanța existenței unor reglementări tehnice clare pentru construirea, operarea și întreținerea rețelelor.
În același timp, dezvoltarea gazelor verzi trebuie corelată cu transformările pieței încălzirii, inclusiv cu îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și extinderea utilizării pompelor de căldură.