de Dan Pălăngean
Câștigul salarial mediu brut din luna martie 2026 a fost de 9.902 lei, cu 630 lei mai mare (+6,8%) decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 381 lei (+6,9%), până la 5.938 lei, cea mai mare valoare din ultimele 12 luni. Suma reprezintă 1.165 euro nominal la cursul din aprilie 2026, când s-au încasat banii pentru activitatea depusă.
În contextul unei inflații anuale situate la nivelul de +9,87% și al unui avans nominal cuantificat la 4,3%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior (salariul real) a fost de -5,1%, valoare aproape stabilizată în ultimele opt luni. Evoluția a avut loc în contextul unor semnale destul de rezervate privind evoluția PIB.
Pe fondul păstrării relativ stabile a cursului euro/leu, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a urcat la 1.820 euro (prețuri relative în România de 64% din media europeană, calculate de Eurostat), cu 34 euro în plus față de aceeași lună a anului trecut și cea mai mare valoare înregistrată pe date operative (să vedem după ce se va recalcula evoluția prețurilor față de media UE). Cu referința octombrie 1990 (ultima lună înaintea liberalizării prețurilor), salariul real s-a mărit în martie cu 14,3 puncte procentuale, până la 251,1%.
Seria de date a INS arată stabilizarea la circa -5% a tendinței de scădere a puterii de cumpărare a veniturilor salariale, începută în partea a doua a anului trecut. Pe fondul austerității în materie de salarii bugetare (market-maker pe piața muncii), deficitul comercial consemnat pe primele trei luni ale anului a fost mai mic cu circa o zecime, în pofida creșterii puterii de cumpărare exprimată în euro.
Variația anuală negativă a salariului în termeni reali se va menține în prima jumătate a anului curent, consecință a unui efect de bază defavorabil. După aceea, situația se va inversa, prin creșterea salariului minim pe economie, corelată cu scăderea semnificativă a inflației. Deocamdată cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut dramatic la început de an (-5,8% brut pe primele trei luni din 2026).
Telecomunicațiile, la coada clasamentului
Pe primul loc în ce privește avansul puterii de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut s-a situat fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (+29,4% nominal, respectiv +17,8% în termeni reali), urmată, la mare distanță, de producția și distribuția de energie electrică şi termică, gaze, apă (+12,7% nominal și +2,6% real) și de intermedieri financiare și asigurări (+11,5% nominal și +1,5% real).
Scăderi mai moderate ale puterii de cumpărare s-au consemnat la fabricarea produselor din tutun (-1,1%), construcții (-1,2%), fabricarea autovehiculelor, sectorul HoReCa (ambele cu -1,5%) și tehnologia informației (-1,6%), în timp ce industria prelucrătoare a rămas mai pronunțat în domeniul negativ (-2,7%), ceea ce nu este de natură să oprească declinul sectorial înregistrat în ultimii ani.
Sub media pe economie (-5,1%) s-au plasat, în termeni de evoluție a salariului mediu real, segmentul de distribuţia apei, salubritate, deşeuri (-5,7%), sectorul de agricultură, silvicultură, pescuit (-6,2%) și cel de transport și depozitare (-7,7%), în timp ce zona de tranzacții imobiliare a pierdut salarial chiar și în termeni nominali (-2,6%, de unde -11,3% în termeni reali).
De luat aminte, sectoarele bugetare au rămas în subsolul clasamentului după ce evoluția nominală a fost marginal în scădere la sănătate şi asistenţă socială (-0,4%, adică -9,3% real) și pe minus semnificativ în învățământ (-4,3%, respectiv -12,9% în termeni reali) și administrația publică (-4,6%, de unde -13,2% în termeni reali), ajunsă pe penultima poziție la nivel național.
| Știri BVB