Alegerile din Israel: Blocaj politic după un scrutin cu participare record. Nici Netanyahu, nici Eisenkot nu ar avea majoritatea necesară pentru formarea guvernului

Alegerile parlamentare din Israel s-au încheiat marți cu un aparent blocaj politic, potrivit sondajelor realizate la ieșirea de la urne, nici premierul Benjamin Netanyahu, nici principalul său rival, Gadi Eisenkot, neavând o cale clară către formarea unei majorități parlamentare. Scrutinul, desfășurat în condițiile unei participări record, ar putea fi urmat de negocieri îndelungate pentru formarea unei coaliții sau chiar de organizarea unor noi alegeri, transmite Reuters.

Sondajele realizate de principalele televiziuni israeliene indică faptul că niciuna dintre cele două tabere nu ar urma să obțină majoritatea de 61 de mandate necesară pentru a controla Knessetul, Parlamentul israelian, care are 120 de membri.

Rezultatele finale ar putea fi cunoscute abia peste câteva zile, iar partidele mici ar putea avea un rol decisiv în negocierile pentru formarea viitorului guvern. Potrivit Reuters, situația ar putea fi favorabilă lui Benjamin Netanyahu, care ar putea rămâne în funcția de premier interimar în perioada negocierilor, chiar dacă nu reușește să formeze imediat o nouă coaliție.

• Participare record la primele alegeri după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023

Scrutinul a înregistrat o participare record, israelienii fiind chemați să se pronunțe asupra conducerii politice a țării după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și războaiele care au urmat în Gaza, Liban și Iran. Cozi lungi s-au format în fața secțiilor de votare, într-un context marcat de consecințele atacurilor din octombrie 2023 și ale conflictelor militare ulterioare.

Politicile coaliției de dreapta conduse de Netanyahu au provocat diviziuni profunde în societatea israeliană și au contribuit la accentuarea izolării internaționale a Israelului, notează Reuters.

Premierul și-a construit însă campania electorală în jurul experienței sale în domeniul securității și al capacității de a face față adversarilor Israelului.

Netanyahu, în vârstă de 77 de ani, a ocupat funcția de prim-ministru aproape 19 ani în ultimele trei decenii și a reușit să depășească numeroase crize politice.

Din 2009, adversarii săi au reușit să îl înlăture de la conducerea guvernului o singură dată, după patru scrutinuri fără rezultate decisive, desfășurate într-un interval de doi ani. Netanyahu a revenit la putere 18 luni mai târziu.

• Gadi Eisenkot, principalul rival al lui Netanyahu

Principalul adversar al premierului este Gadi Eisenkot, în vârstă de 66 de ani, fost șef al Statului Major al armatei israeliene și lider al partidului Yashar. Eisenkot, care și-a pierdut un fiu și doi nepoți în războiul din Gaza, și-a construit campania pe experiența sa militară și pe o poziționare politică de centru în problemele interne, deși susține o abordare fermă în domeniul securității.

El a intrat în politică în urmă cu numai patru ani și s-a alăturat cabinetului de război al lui Netanyahu după atacurile Hamas din octombrie 2023. Opt luni mai târziu, Eisenkot a părăsit cabinetul, criticând modul în care premierul conducea țara.

Pentru numeroși adversari ai lui Netanyahu, scrutinul a reprezentat și un vot privind responsabilitatea politică pentru deficiențele de securitate care au permis atacurile din 7 octombrie 2023. Partidele de opoziție au promis organizarea unei anchete naționale privind aceste eșecuri, demers căruia Netanyahu i s-a opus. Premierul se confruntă, de asemenea, cu acuzații de corupție formulate în cadrul unui proces aflat în desfășurare, acuzații pe care le respinge.

• Netanyahu le-a cerut susținătorilor să se mobilizeze: „Este un moment decisiv”

În ziua alegerilor, Benjamin Netanyahu și-a îndemnat susținătorii să participe la vot, în contextul unei mobilizări ridicate a alegătorilor de stânga și a cetățenilor arabi israelieni. „Trebuie să mergeți cu toții la vot. Este un moment decisiv”, a declarat premierul, citat de Reuters.

Importanța scrutinului a fost subliniată și de alegători.

„Cred că aceste alegeri sunt cele mai importante dintre toate cele pe care le-am cunoscut”, a declarat pentru Reuters Ruth Epstein, în vârstă de 81 de ani, o alegătoare de stânga din Ramat Gan, în apropiere de Tel Aviv, care a votat pentru formațiunea de opoziție Democrații.

În campania electorală, Netanyahu a beneficiat și de susținerea președintelui american Donald Trump, aliatul său în războiul împotriva Iranului. Trump a declarat anterior că cei doi ar trebui să „termine treaba”, referindu-se la confruntarea cu Iranul.

• Negocieri dificile pentru formarea unei coaliții

Sistemul politic israelian, caracterizat printr-un număr mare de partide, face dificilă obținerea unei majorități parlamentare stabile.

Niciun partid nu a câștigat vreodată singur 61 dintre cele 120 de mandate ale Knessetului, astfel încât formarea guvernului depinde de negocierile dintre mai multe formațiuni.

Blocul politic al lui Netanyahu include partide de dreapta, de extremă dreapta și ultraortodoxe, în timp ce opoziția reunește formațiuni cu orientări politice diferite, unite în principal de obiectivul schimbării premierului.

În condițiile în care sondajele la ieșirea de la urne nu indică o majoritate clară pentru niciuna dintre tabere, partidele mai mici ar putea decide configurația viitorului guvern.

Dacă negocierile nu vor conduce la constituirea unei majorități, Israelul s-ar putea confrunta cu o nouă perioadă de instabilitate politică și, eventual, cu organizarea unui alt scrutin.

Până la publicarea rezultatelor oficiale, sondajele la ieșirea de la urne indică un Parlament fragmentat, în care atât Benjamin Netanyahu, cât și Gadi Eisenkot vor avea dificultăți în formarea unei coaliții de guvernare.