Procurorul şef al DNA, Crin Bologa, a anunţat joi că instituţia pe care o conduce are în lucru dosare care vizează săvârşirea unor fapte de corupţie, în care prejudiciul total estimat este de peste 4,22 miliarde euro.
La prezentarea bilanţului activităţii DNA pe anul trecut, Crin Bologa a oferit câteva date privind prejudiciile şi măsurile asigurătorii în dosarele instrumentate de procurorii anticorupţie:
* prejudiciul estimat în dosarele în lucru la finalul anului 2022 – 4,22 miliarde euro, faţă de 1,65 miliarde euro la finalul anului 2021;
* prejudiciul reţinut în dosarele trimise în judecată – 247 milioane euro în 2022, faţă de 144 milioane euro în 2021;
* măsuri asigurătorii în cursul urmăririi penale – 461 milioane euro în 2022, faţă de 131 milioane euro în 2021;
* măsuri asigurătorii în cauzele trimise în judecată – 252 milioane euro în anul 2022, faţă de 128 milioane euro în 2021.
Bologa: Au fost trimise în judecată 72 de dosare în legătură cu pandemia; 90 de cauze – încă în lucru
Procurorul-şef al DNA, Crin Bologa, a afirmat joi că au fost trimise în judecată peste 70 de dosare “cu zeci de inculpaţi” în legătură cu pandemia de COVID-19.
“Avem o situaţie mai aparte, pentru că am început să evidenţiem aceste cauze începând cu anul 2020 – cauze în legătură cu pandemia de COVID-19. S-au trimis în judecată 72 de dosare cu zeci de inculpaţi. Şi, acum, pe rol încă în lucru 90 de dosare cu infracţiuni în legătură cu situaţia pandemică, în care sunt deja suspecte sau inculpate peste 122 de persoane. Prejudiciile estimate sunt enorme”, a declarat Crin Bologa cu ocazia prezentării bilanţului DNA pe anul 2022.
Potrivit acestuia, citat de Agerpres, dosarele aflate în lucru “vizează şi demnitari”, iar prejudiciile se ridică la “sute de milioane de euro”.
Sinteză Raport de activitate 2022
Raportul anual de activitate al Direcției Naționale Anticorupție arată că în anul 2022 activitatea de urmărire penală și de susținere a cauzelor în fața instanțelor judecătorești în cauzele de corupție și asimilate corupției, conform competențelor sale prevăzute de lege a continuat într-un ritm susținut, urmărindu-se menținerea și consolidarea eforturilor de combatere a corupției la nivel înalt și mediu în România.
În acest an Direcția Națională Anticorupție a obținut rezultate remarcabile înregistrând creșteri la majoritatea indicatorilor statistici, atât sub aspect cantitativ cât și calitativ. De exemplu, în anul 2022, DNA a înregistrat cel mai mare număr de cauze cu soluții de trimitere în judecată (prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției) de când a fost înființată.
De asemenea, progrese importante au fost înregistrate, printre altele, cu privire la operativitatea soluționării cauzelor, numărul de inculpați trimiși în judecată și a celor condamnați definitiv, triplarea valorii măsurilor asigurătorii dispuse de procurori, precum și scăderea ponderii achitărilor definitive prin raportare la numărul total al inculpaților judecați definitiv și a ponderii inculpaților achitați pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social concret și deciziile Curții Constituționale cu efect de dezincriminare.
Constatări
Mai multe sesizări primite de la persoane fizice, de la persoane juridice sau instituții publice (2.193 cauze), ceea ce denotă creșterea încrederii cetățenilor.
Cele mai multe dosare – 404 – cu soluții de trimitere în judecată (190 de rechizitorii și 214 acorduri de recunoaștere a vinovăției) de la înființarea Direcției Naționale Anticorupție.
Mai mulți inculpați trimiși în judecată – 779 de inculpați – din care 252 persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante. Cu titlu exemplificativ, au fost trimiși în judecată 11 demnitari dintre care amintim doi miniștri, patru parlamentari, un prefect, un subsecretar de stat, etc. ceea ce arată o concentrare pe dosare complexe, de corupție la nivel înalt, specifice competenței Direcției Naționale Anticorupție.
Scăderea procentului de achitări la 11% dacă nu luăm în considerare achitările dispuse ca urmare a deciziilor Curții Constituționale cu efect de dezincriminare și a celor determinate de lipsa de pericol social concret.
În cursul urmăririi penale, procurorii au dispus în anul 2022 (conform datei înscrise în Ordonanța prin care s-a aplicat măsura, în fiecare cauză) – măsuri asigurătorii în sumă de peste 461 milioane de euro (față de circa 131 milioane euro în anul 2021), cuantumul prejudiciului estimat în toate dosarele în lucru la finele anului 2022 fiind de peste 4,2 miliarde de euro (comparativ cu peste 1,6 miliarde de euro în anul 2021).
De asemenea, instanțele de judecată au pronunțat 287 hotărâri penale de condamnare față de un număr de 439 inculpați.
Riscuri și vulnerabilități importante în activitatea Direcției Naționale Anticorupție
Deficitul de procurori care persista la finele anului 2022 (49 față de schema prevăzută), ca efect al menținerii condițiilor de vechime excesiv de mari;
Continuarea producerii efectelor deciziilor Curții Constituționale a României;
Nemodificarea legislației privind extinderea competenței DNA;
Riscul încălcării continuității proceselor aflate pe rolul completurilor specializate prevăzute de Legea nr. 78/2000 și al afectării independenței judecătorilor;
Alte considerații
Sfârșitul anului 2022 a marcat încheierea Mecanismului de Verificare și Cooperare gestionat de Comisia Europeană în privința României în temeiul Deciziei din 13 decembrie 2006, iar la acest rezultat au contribuit eforturile constante ale procurorilor și a celorlalte categorii de personal din cadrul DNA, progresele obținute în activitatea de combatere a corupției la nivel înalt și mediu din România, precum și stabilitatea instituțională a Direcției înregistrate în anul 2022.
Monitorizarea României a continuat în acest an și în cadrul Raportului anual privind statul de drept, cu evaluare pozitivă în ceea ce privește eficiența DNA.