Independența autorităților naționale de concurență este de o importanță capitală pentru aplicarea efectivă a regulilor de concurență ale Uniunii Europene, iar modificările la legea concurenței făcute recent în Parlamentul României ridică serioase îngrijorări cu privire la incompatibilitățile acestor modificări cu dreptul Uniunii Europene, se arată într-o scrisoare a conducerii Direcției Generale Concurență a Comisiei Europene transmisă recent autorităților noastre.
Autoritățile europene avertizează, în funcție de aceste modificări, “vom evalua cu atenție o posibilă necesitate a unei proceduri de infringement împotriva României”.
Conform scrisorii, amendamentele depuse recent în Parlament includ o prevedere în temeiul căreia, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a modificărilor, trebuie inițiată procedura de numire a membrilor consiliului de conducere al Consiliului Concurenței.
“Înțelegem că această procedură presupune că toți membrii actualului Consiliu vor fi demiși, dar ar putea fi printre cei nominalizați pentru încă un mandat. Având în vedere că renumirea este opțională, se pare că membrilor actualului board li se poate întrerupe mandatul în curs de desfășurare, fără niciun motiv specific dovedit.
După cum am spus în comunicările noastre anterioare, Directiva (UE) 2019/1 din 11 decembrie 2018 de a împuternici autoritățile de concurență din statele membre să fie agenți de aplicare mai eficienți și să asigure buna funcționare a pieței interne („Directiva ECN+”) cere statelor membre să se asigure că autoritățile naționale de concurență își îndeplinesc sarcinile și își exercită competențele imparțial, independent și exclusiv în interesul aplicării eficiente și uniforme a articolelor 101 și 102 TFUE. Independența autorităților naționale de concurență este de o
importanță capitală pentru aplicarea efectivă a regulilor de concurență ale Uniunii Europene.
Pentru a proteja această independență, articolul 4 alineatul (3) din Directiva ECN+ cere în mod expres că legislația națională poate permite factorilor de decizie din autoritățile naționale de concurență să fie concediați numai dacă fie au fost găsiți vinovați de abateri grave sau în cazul în care nu mai întrunesc condițiile pentru îndeplinirea îndatoririlor prevăzute în prealabil de lege.
Motivul acestei obligații din Directivă, angajantă legal pentru fiecare stat membru, este de a proteja factorii de decizie împotriva demiterii în timpul mandatului lor, de exemplu, din motive politice.
Dacă înțelegerea noastră este corectă că, în temeiul modificării prevăzute de lege, actuala conducere a Consiliului Concurenței din România va fi demisă în întregime fără a fi îndeplinite condițiile de mai sus, atunci noile norme naționale ar încălca articolul 4 alineatul (3) din Directiva ECN+ . Mai mult, demiterea bruscă a tuturor factorilor de decizie din consiliul de conducere al Consiliului Concurenței poate avea un impact negativ important asupra funcționării efective a autorității”.
Autoritățile europene spun că vor monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a Directivei ECN+ de către statele membre și vor monitoriza îndeaproape evoluțiile cu privire la această chestiune.
- Deputaţii au votat pentru modificarea Legii concurenţei; Amendament PSD şi PNL – plenul Consiliului Concurenţei este format din 11 membri, numiţi prin hotărâre a Parlamentului
Deputaţii au dat, marţi, vot favorabil legii reexaminate pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, care propune, în principal, stabilirea unei noi modalităţi de organizare şi funcţionare a Consiliului Concurenţei, inclusiv din perspectiva numirii membrilor şi a personalului acestei autorităţi, precum şi măsuri care vizează modul de constituire şi utilizare a veniturilor aferente Consiliului Concurenţei.
Potrivit unui amendament al PSD şi PNL, plenul Consiliului Concurenţei este organul colegial format din 11 membri şi anume un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi 8 consilieri de concurenţă, numiţi prin hotărâre a Parlamentului la propunerea: Senatului – 4 membri; Camerei Deputaţilor – 5 membri; preşedintelui României – 2 membri. Birourile permanente ale celor două Camere înaintează propunerile transmise şi, în urma verificării îndeplinirii condiţiilor de legalitate, comisiile permanente de specialitate întrunite în şedinţă comună întocmesc un aviz comun pe care îl prezintă în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. Candidaturile se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului celor două Camere.
Pentru a fi numit membru al Consiliului Concurenţei, o persoană trebuie să îndeplinească o nouă condiţie – să nu fie incapabilă ori să nu fi fost condamnată pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani sau mai mare, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, amnistia post-condamnatorie sau dezincriminarea faptei.
Mandatul de membru al Plenului Consiliului Concurenţei încetează şi prin revocare, în cazul în care nu mai îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru numirea în funcţie sau în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru săvârşirea unei infracţiuni.
Potrivit unui amendament, se abrogă prevederea din forma legii trimisă la promulgare conform căreia “persoana propusă pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei trebuie să aibă o vechime de cel puţin 10 ani într-o funcţie de demnitate publică sau de conducere cu responsabilităţi ce implică o înaltă competenţă profesională şi managerială”. Potrivit legii în vigoare, preşedintele trebuie să fi îndeplinit o funcţie de conducere cu largi responsabilităţi, în care a făcut dovada competenţei sale profesionale şi manageriale.
În cazul în care funcţia de preşedinte sau/şi vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei este vacantă, până la numirea, în condiţiile legii, a unui nou preşedinte sau/şi vicepreşedinte, pentru durata rămasă din mandat interimatul va fi asigurat de unul dintre vicepreşedinţii Consiliului de Concurenţa pentru funcţia de preşedinte şi de un consilier de concurenţă pentru funcţia de vicepreşedinte, ales prin votul majorităţii membrilor Consiliului, potrivit unui alt amendament.
Consiliul Concurenţei poate fi reprezentat în faţa instanţelor de judecată de către funcţionarii publici de specialitate cu studii juridice, potrivit atribuţiilor stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare adoptat de Consiliul Concurenţei.
Potrivit unui alt amendament, se introduce funcţia de director general. Astfel, “funcţiile publice de specialitate de conducere ale Consiliului Concurenţei sunt: director general, director, director adjunct, şef serviciu şi şef birou”.
Consiliul Concurenţei poate înfiinţa şi desfăşura o activitate finanţată integral din veniturile proprii şi în acest scop poate reţine şi utiliza veniturile din taxa de autorizare a concentrărilor economice.
Numai în cazul în care există indicii temeinice că pot fi găsite documente/informaţii necesare investigării unei încălcări a prezentei legi, în baza procedurii legale, inspectorii de concurenţă, cu excepţia inspectorilor debutanţi, sunt abilitaţi cu puteri de inspecţie. Contravenţiile prevăzute în prezenta lege se constată şi se sancţionează de către Plenul Consiliului Concurenţei.
| Știri BVB