“Seara trecută, două nave comerciale au fost lovite de drone în apele teritoriale ale României, în apropierea Sulinei. La ora 21:10, petrolierul EVIA PETROL V, sub pavilion grecesc, a fost lovit la aproximativ patru mile marine de ţărm. Treizeci şi cinci de minute mai târziu, vrachierul MARSOL era atacat la numai cinci mile marine de Canalul Sulina. În ambele cazuri au izbucnit incendii la bord, stinse de echipaje. Din fericire, nu au fost înregistrate victime. Cu numai o noapte înainte, cargoul LARISSA 1 fusese, la rândul său, lovit de o dronă în apropierea litoralului românesc. Trei nave comerciale lovite în două zile, în apropierea gurilor Dunării. Incendii, avarii, echipaje expuse unor riscuri majore. O ameninţare care nu mai poate fi tratată drept un efect colateral îndepărtat al războiului din Ucraina, câtă vreme incidentele se produc în apele teritoriale ale unui stat membru NATO şi al Uniunii Europene”, a scris Fifor pe Facebook, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, gravitatea celor întâmplate trebuie însă judecată şi în contextul ultimelor şase săptămâni.
“În octombrie, atacurile asupra navigaţiei comerciale din vestul Mării Negre s-au intensificat. Mai multe nave au fost avariate sau scufundate, au existat victime şi marinari dispăruţi, iar ameninţările s-au apropiat tot mai mult de litoralul românesc şi de rutele comerciale către porturile noastre. Pe 20 octombrie, la solicitarea României, problema securităţii Mării Negre a fost discutată în Consiliul Nord-Atlantic. NATO a anunţat consolidarea supravegherii maritime prin aeronave, radare, drone şi mijloace suplimentare de recunoaştere şi schimb de informaţii. Pe 22 octombrie, CSAT a analizat deteriorarea situaţiei de securitate şi a stabilit accelerarea dezvoltării capabilităţilor de supraveghere maritimă şi combatere a dronelor, precum şi consolidarea cooperării cu aliaţii”, a argumentat el.
Fifor a amintit că, nu mai departe de săptămâna trecută, pe 9 noiembrie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a venit la Bucureşti, într-o vizită în care securitatea Mării Negre s-a aflat printre temele centrale, prilej cu care a reafirmat solidaritatea europeană cu România.
“Cinci zile mai târziu, două nave comerciale sunt lovite de drone în apele teritoriale româneşti. Această succesiune de evenimente arată cât de important este ca proiectele europene pe termen mediu să fie însoţite de măsuri operaţionale imediate. Centrul regional de securitate maritimă reprezintă o investiţie necesară, dar ameninţările din prezent reclamă, în paralel, consolidarea rapidă a mijloacelor de protecţie disponibile”, a arătat el.
Fostul ministru a subliniat că, în seara atacurilor, Armata Română a acţionat potrivit procedurilor stabilite, au fost ridicate aeronave F-16, au fost monitorizate ameninţările aeriene şi au fost activate mecanismele de avertizare a populaţiei.
El a adăugat că militarii români îşi îndeplinesc cu profesionalism misiunile într-un mediu de securitate tot mai complicat, în care ameninţările evoluează rapid şi impun adaptarea permanentă a capacităţilor de apărare.
“Discuţia nu priveşte reacţia militarilor români, ci necesitatea consolidării sprijinului operaţional aliat pentru protejarea navigaţiei comerciale în această parte a Mării Negre. România a acţionat pe toate palierele instituţionale. A solicitat consultări în cadrul NATO, a analizat ameninţările în CSAT şi a continuat să contribuie cu propriile forţe la supravegherea şi apărarea regiunii. Dar caracterul repetitiv al incidentelor arată necesitatea accelerării răspunsului comun. Cine şi cu ce mijloace asigură, împreună cu România, protecţia navigaţiei comerciale în apele noastre teritoriale? Ce capacităţi suplimentare pot fi mobilizate în cadrul NATO? Cum pot fi accelerate măsurile deja convenite şi cum poate fi consolidată coordonarea operaţională pentru a răspunde unor ameninţări tot mai complexe? Aceste întrebări nu pun sub semnul întrebării eforturile instituţiilor româneşti sau solidaritatea aliaţilor. Ele privesc adaptarea răspunsului comun la o situaţie de securitate care se deteriorează accelerat”, susţine deputatul PSD.
Mihai Fifor a mai subliniat că Marea Neagră nu este o periferie a securităţii europene, ci una dintre regiunile în care se întâlnesc consecinţele războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, interesele strategice ale NATO, securitatea energetică europeană şi libertatea navigaţiei comerciale.
“Gurile Dunării reprezintă unul dintre punctele cele mai sensibile ale acestei ecuaţii. Securitatea navigaţiei în această zonă priveşte nu doar România, ci şi transporturile regionale, comerţul european şi accesul Ucrainei la rutele maritime internaţionale. După ultimele şase săptămâni de incidente şi după consultările desfăşurate la nivel naţional, aliat şi european, prioritatea este transformarea angajamentelor asumate în capacităţi operaţionale suplimentare, într-un ritm adaptat evoluţiei ameninţărilor. România are nevoie de un răspuns aliat pe măsura importanţei strategice a Mării Negre. Un răspuns care să consolideze eforturile deja întreprinse şi să ofere mijloace suplimentare pentru protejarea navigaţiei comerciale. Din păcate, Marea Neagră pare că nu mai are timp să aştepte ca promisiunile să devină realitate”, a transmis deputatul PSD, vicepreşedinte al Comisiei de apărare.
Două nave maritime aflate în Marea Neagră, în apropiere de canalul Sulina, au fost lovite de drone, în noaptea de sâmbătă spre duminică, incendiile izbucnite anterior fiind stinse de echipajele aflate pe vase, a anunţat Ministerul Apărării Naţionale.
| Știri BVB