Comisia Europeană nu ar fi de acord cu actuala formă a proiectului Legii salarizării prezentată de autoritățile române, principalul motiv fiind impactul bugetar considerat prea ridicat, potrivit informațiilor obținute de Știrile ProTV din surse politice. Proiectul nu ar îndeplini, în forma actuală, jalonul asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), situație care ar pune în pericol fonduri de aproximativ 770 de milioane de euro.
Bolojan: Comisia Europeană a cerut clarificări pe proiectul legii salarizării; urmează noi discuţii
Discuțiile purtate la Bruxelles de miniștrii interimari Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru cu reprezentanții Comisiei Europene s-au încheiat fără un acord asupra formei propuse de România pentru noua Lege a salarizării, potrivit Știrilor ProTV.
Principala problemă semnalată de oficialii europeni ar fi impactul noii legi asupra cheltuielilor bugetare, într-un moment în care România trebuie să-și reducă deficitul și să țină sub control evoluția cheltuielilor publice.
Potrivit surselor citate, Dragoș Pîslaru ar fi prezentat Comisiei Europene mai multe scenarii privind evoluția anvelopei salariale în sectorul public.
Printre variantele analizate s-ar fi aflat o creștere a cheltuielilor cu salariile de 12 miliarde de lei sau chiar 16 miliarde de lei în 2027 față de 2026. În discuțiile inițiale fusese luată în calcul o majorare de aproximativ 8 miliarde de lei.
* Bruxelles-ul ar cere măsuri compensatorii
Comisia Europeană nu ar accepta însă nici scenariul unei creșteri cu 16 miliarde de lei, nici varianta de 12 miliarde de lei, în absența unor măsuri care să compenseze impactul suplimentar asupra bugetului.
Condiția ar fi ca orice creștere suplimentară a cheltuielilor de personal să fie însoțită de reduceri în alte categorii de cheltuieli.
Una dintre variantele discutate, potrivit surselor politice citate, ar fi diminuarea unor drepturi acordate urmașilor prizonierilor de război.
O asemenea măsură nu ar putea rămâne însă doar la nivelul unei promisiuni făcute Comisiei Europene. Pentru ca Bruxelles-ul să o ia în calcul drept măsură compensatorie, autoritățile române ar trebui să elaboreze un proiect de lege și să obțină adoptarea acestuia de către Parlament, astfel încât reducerea cheltuielilor să fie efectiv pusă în aplicare.
* Nici etapizarea majorărilor salariale nu ar fi acceptată
Autoritățile române ar fi propus și varianta etapizării creșterilor salariale prevăzute de noua lege. Nici această soluție nu ar fi fost agreată de reprezentanții Comisiei Europene, potrivit informațiilor citate.
Argumentul Bruxelles-ului ar fi că etapizarea nu elimină costurile, ci transferă o parte a acestora în anii următori. Statul și-ar asuma astfel cheltuieli suplimentare pe termen mai lung, ceea ce ar majora impactul bugetar total al reformei salarizării.
| Știri BVB