Piața titlurilor de Trezorerie ale SUA a transmis în ultima perioadă semnale îngrijorătoare, iar creșterea randamentelor sugerează că situația este mai gravă decât pare, potrivit lui Robin Brooks, senior fellow la Brookings Institution, scrie Fortune.com.
Într-o postare publicată marți pe Substack, acesta a afirmat că politica economică americană este acum concentrată pe împiedicarea unei creșteri puternice a costurilor de împrumut pe termen lung. Brooks a indicat, în acest sens, eforturile secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, de a dubla răscumpărările de datorie, precum și discursul susținut la Jackson Hole de președintele Rezervei Federale, Kevin Warsh, care a reasigurat piețele în privința credibilității sale în lupta împotriva inflației.
Brooks a adăugat că publicarea unor date economice care indică o activitate mai slabă nu a reușit să determine scăderea randamentelor pe termen lung, contrar tiparului istoric. Acest lucru arată cât de puternică este presiunea ascendentă venită din piață.
„Din câte îmi dau seama, în ceea ce privește randamentele pe termen lung, este o situație în care toată lumea trebuie să se mobilizeze”, a scris acesta.
Deși raportul privind piața muncii publicat vineri a depășit așteptările, alte date economice din ultima lună s-au situat în mod constant sub estimări, potrivit lui Brooks. În mod normal, piețele ar fi trebuit să împingă randamentele în jos pentru a reflecta o economie mai lentă și o inflație mai redusă. În schimb, randamentele au continuat să crească.
Este adevărat că războiul SUA cu Iranul s-a intensificat în ultimele săptămâni. În condițiile escaladării confruntărilor și ale lipsei unor progrese diplomatice, prețurile petrolului au revenit pe creștere, deteriorând perspectivele privind inflația.
Brooks susține însă că evoluția neobișnuită a randamentului titlurilor de Trezorerie pe 10 ani reprezintă, de fapt, un semn că „cererea pentru datoria Trezoreriei este mai slabă decât pare la prima vedere”.
- Datoria SUA a ajuns la 40.000 de miliarde de dolari
În condițiile în care datoria Statelor Unite a ajuns la 40.000 de miliarde de dolari, problema începe să eclipseze chiar și boom-ul inteligenței artificiale în centrul preocupărilor de pe Wall Street.
Îngrijorările privind datoria nu se limitează însă la SUA. Randamentele obligațiunilor au crescut puternic și în alte economii majore, precum Marea Britanie, Franța, Germania și Japonia.
După pandemia de Covid, guvernele au continuat să cheltuiască de parcă împrumuturile ar avea încă aceleași costuri reduse din perioada crizei și au permis deteriorarea deficitelor ca și cum economiile lor ar avea în continuare nevoie disperată de stimulente de urgență.
Peisajul economic este însă complet diferit în prezent. Ratele dobânzilor au crescut puternic în ultimii ani pentru combaterea inflației, iar boom-ul inteligenței artificiale injectează anual sute de miliarde de dolari într-o economie care pare tot mai puțin sensibilă la dobânzile ridicate.
„Când devine datoria nesustenabilă? Atunci când piețele financiare globale spun că este. Iar acest lucru pare să se întâmple acum”, a declarat Joseph Brusuelas, economist-șef al RSM, într-o notă publicată luna trecută.
- Se schimbă cumpărătorii datoriei americane
În același timp, profilul cumpărătorilor datoriei SUA s-a modificat.
Băncile centrale străine și alte instituții care căutau un loc sigur pentru plasarea capitalului joacă acum un rol mai redus pe piața titlurilor de Trezorerie și se îndreaptă tot mai mult către active-refugiu alternative, precum aurul.
Norges Bank Investment Management, cel mai mare fond suveran din lume, cu active de 2.300 de miliarde de dolari, a propus recent restructurarea portofoliului său de instrumente cu venit fix astfel încât să își reducă expunerea pe titlurile de Trezorerie americane.
Pe măsură ce cumpărătorii tradiționali de datorie americană își reduc prezența, fondurile speculative (hedge funds) au devenit jucători importanți. Acestea sunt însă mai sensibile la preț, ceea ce amplifică volatilitatea pe piața datoriei.
În aceste condiții, Departamentul Trezoreriei trebuie să ofere randamente suficient de atractive pentru a-i determina pe investitori să continue să cumpere obligațiuni americane.
Iar în condițiile în care deficitul bugetar se îndreaptă către 2.000 de miliarde de dolari pe an, fără semne că legislatorii încearcă să îl limiteze, piața devine tot mai prudentă în privința continuării finanțării guvernului federal la asemenea niveluri.
Pentru Brooks, decuplarea randamentelor de datele economice conduce la o „explicație evidentă”: piețele sunt mai preocupate de perspectivele deficitului și, în consecință, împing în sus dobânzile pe termen lung.
„Dinamica fundamentală a pieței titlurilor de Trezorerie este mai îngrijorătoare decât credeți”, a adăugat el.
- O altă interpretare: randamentele indică o economie puternică
Există însă și economiști care interpretează creșterea randamentelor diferit.
Veteranul Wall Street Ed Yardeni respinge avertismentele privind o criză iminentă a datoriei și consideră că randamentele pur și simplu revin la normal, după ce criza financiară globală și pandemia de Covid-19 au inaugurat o perioadă neobișnuită de dobânzi extrem de scăzute.
Yardeni admite că traiectoria actuală a datoriei SUA este nesustenabilă, însă consideră că așa-numiții bond vigilantes – investitorii care penalizează politicile fiscale considerate nesustenabile prin vânzarea obligațiunilor – nu par încă alarmați.
„Randamentele titlurilor de Trezorerie rămân într-un interval în mare parte compatibil cu o economie sănătoasă și ne așteptăm ca randamentul pe 10 ani să se mențină între 4,00% și 5,00%”, a estimat Yardeni.
| Știri BVB