Update articol:

Intervenția SUA pe piața obligațiunilor este ca și cum „ai plăti creditul ipotecar cu cardul de credit” (JPMorgan)

dolari https://pixabay.com/

Eforturile guvernului american de a gestiona presiunile de pe piața titlurilor de stat ar putea doar să amâne problema, în condițiile în care creșterea emisiunilor de datorie la nivel global pune la încercare cererea investitorilor, potrivit JPMorgan, scrie CNBC.

Trezoreria cumpără, practic, obligațiuni cu maturități mai lungi, în timp ce emite titluri pe termen mai scurt, o strategie care poate oferi o ușurare temporară, dar care lasă neschimbată povara de fond a datoriei, a declarat James Sullivan, co-director pentru cercetare fundamentală globală la JPMorgan, pentru CNBC, în cadrul emisiunii „Squawk Box”.

Departamentul Trezoreriei SUA, condus de secretarul Scott Bessent, a anunțat miercuri că va cel puțin dubla dimensiunea operațiunilor de răscumpărare a datoriei guvernamentale, începând din 9 septembrie și până pe 4 noiembrie.

Sullivan a comparat această abordare cu refinanțarea obligațiilor pe termen lung prin împrumuturi pe termen scurt.

„Este puțin ca și cum ai plăti creditul ipotecar cu cardul de credit. Poate funcționa o vreme, dar, în cele din urmă, nepotrivirea începe să devină mai evidentă”, a spus el.

Intervenția ar putea ajuta la gestionarea costurilor de împrumut pe termen scurt, însă îngrijorarea lui Sullivan este că aceasta nu face prea multe pentru a rezolva problema mai amplă: un volum tot mai mare de datorie guvernamentală și corporativă care, în cele din urmă, trebuie să-și găsească cumpărători.

„Guvernele care încearcă să controleze piețele nu reprezintă, de cele mai multe ori, o poveste deosebit de atractivă.”

Problema depășește granițele SUA. Sullivan a indicat o datorie guvernamentală americană de aproximativ 40.000 de miliarde de dolari și datorii de circa 76.000 de miliarde de dolari la nivelul guvernelor din piețele dezvoltate, în contextul unor emisiuni record de obligațiuni corporative.

Chiar și în condițiile unor fundamente economice solide, simpla creștere a ofertei de obligațiuni contează pentru piețe, a explicat Sullivan. Un volum mai mare de datorie trebuie absorbit de cumpărători, ceea ce ar putea obliga emitenții să ofere investitorilor randamente mai atractive.

„Singurul mod în care echilibrezi cererea și oferta este prin preț”, a spus el.

Ecuația devine și mai complicată pe măsură ce unii dintre cumpărătorii tradiționali de titluri de stat americane își reduc expunerea.

Deținerile Chinei de titluri de Trezorerie americane se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 18 ani, în timp ce titlurile americane păstrate în custodie pentru guverne străine au ajuns la minimul ultimilor 14 ani.

Valul de împrumuturi nu se limitează la guverne. Companiile apelează, de asemenea, masiv la piețele de datorie, întrucât creșterea economică devine tot mai intensivă în capital, inclusiv pe fondul investițiilor în infrastructura pentru inteligență artificială, al readucerii producției în țară și al investițiilor legate de securitatea națională.

Potrivit lui Sullivan, principalele companii din domeniul inteligenței artificiale au emis până acum, în acest an, datorii de 200 de miliarde de dolari, cu 80% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Investițiile în centre de date și alte infrastructuri pentru AI amplifică această competiție pentru capital.

Efectele se extind și asupra pieței acțiunilor. Randamentele mai mari ale obligațiunilor pot face instrumentele cu venit fix tot mai competitive în raport cu acțiunile, în special atunci când evaluările bursiere sunt ridicate.

Potrivit datelor JPMorgan, randamentele obligațiunilor sunt acum mai mari decât randamentul profiturilor (earnings yield) pentru indicele S&P 500, ceea ce face mai dificilă alegerea investitorilor între diferitele clase de active.

„Decizia privind alocarea activelor devine semnificativ mai complexă pe măsură ce vedem cum evoluează aceste contexte”, a declarat Sullivan.

BVB | Știri BVB
S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (SNG) (20/08/2026)

Contracte cf. art. 234 lit. i) Reg. ASF 5 din 2018