Update articol:
OPINIE

Dr. Nicolae Oacă: Proiectul legii 5G, versiunea 2021 fără modificări importante

Dr Nicolae Oaca lege 5G

CES – Consiliul Economic și Social primea în 12 martie 2021 din partea MTI – Ministerul Transporturior și Infrastructurii o solicitare pentru avizarea așa numitului proiect de lege 5G, https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2021/Lege-5G.pdf, la care acesta răspundea publicând un punct de vedere in 16 martie 2021.

Avizul Consiliului Economic și Social?

Răspunsul CES din 16 martie la solicitarea MIT privind avizarea proiectului de lege 5G

https://www.ces.ro/newlib/PDF/avize/2021/Avize-Plen-CES-16-03-2021.pdf

este unul sec și curios: înșiruirea votanților și a punctelor de vedere ale acestora, fără aviz!

Astfel, din partea patronatului din totalul de nouă reprezentați:

– un reprezentant a votat pentru avizare favorabilă,

– doi reprezentanți au votat pentru avizare favorabil cu observația ca ar fi fost oportun ca proiectul să fi fost inițiat de MCID – Ministerul Cercetării, Inovației și Digitlizării,

– trei reprezentați au votat pentru avizarea nefavorabilă a proiectului de lege 5G deoarece:

proiectul de lege se concentrează pe identificarea producătorilor de echipamente eligibili și nu pe abordarea și identificare riscurilor de securitate independente de producătorul de echipamente, abordare susținută la nivelul UE. Instrumentele UE privind securitate cibernetică a rețelelor 5G pun accentul pe măsurile tehnice ce ar trebui reglementate și implementate pentru a atinge nivelul de securitate dorit  

– măsurile pentru securitatea rețelelor trebuie să includă pe lângă măsurile strategice și o serie de măsuri tehnice relevante ce reprezintă un apanaj al autorității naționale de reglementare în ”telecomunicații”

– proiectul nu reglementează calea de urmat și nu stabilește termene în cazul în care producătorul nu obține, în perioada menționată în proiect, răspunsul de la CSAT pentru cererea de autorizare, creând potențialul unor interpretări contadictorii  

– trei reprezentanți s-au abținut de la vot.

Adică, din nouă reprezentanți ai patronatului doar trei au votat pentru aviz favorabil!!!

Reprezentanții părții sindicale (fără a se specifica câți) au votat pentru avizarea nefavorabilă a proiectului de lege 5G având aceleași (trei) observații prezentate de reprezentanții patronatului care au votat pentru avizare nefavorabilă. În plus aceștia consideră că ar fi fost oportun ca proiectul de lege să fi fost inițiat de MCID, în sarcina căruia se află problematica.

Reprezentanții asociațiilor și fundațiilor neguvernamentale ale societății civile (fără a se specifica câți) au votat pentru avizarea favorabilă a proiectului de lege. Votul pare ciudat dat fiind existența unor asociații anti 5G! STOP 5G România, de exemplu.

Prin poziția comună a celor care au votat pentru avizarea nefavorabilă (patronat, sindicate) se recunoaștea faptul că proiectul de lege 5G nu-și propune rezolvarea problemei securității rețelelor 5G și că securitatea acestor rețele este o problema tehnică care trebuie rezolvată de tehnicieni, potrivit recomandărilor Comisiei Europene. https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures

Referitor la inițierea proiectului de către MTI și nu de către MCID, trebuie spus că la data trimiterii notei, 12 martie 2021, (și chiar și astăzi 7 aprilie 2021) ”telecomunicațiile” aparțineau (și încă aparțin) de MTI și că, deși HG 371 din 1 aprilie 2021 prevede transferul acestora la MCDI https://www.monitoruloficial.ro/Monitorul-Oficial–PI–333–2021.html totuși în 7 aprilie 2021 acestea erau tot la MTI. În plus, încă nu a fost numit secretar de stat pentru ”telecomunicații”. Au trecut, deci, trei luni și jumătate de la învestirea guvernului și degringolada telecomunicațiilor continuă. https://www.research.gov.ro/ro/articol/1970/minister-echipa-de-conducere Nu s-a găsit timp pentru rezolvarea problemelor organizatorice, semn că actualei guvernări nu-i pasă de licitația 5G, de digitalizare, de ”telecomunicații”.

Prin punctul de vedere publicat, CES evită să dea un verdict în privința noii versiuni a proiectului de lege 5G, probabil și din cauza documentației incomplete (lipsa observațiilor Ministerului Justiției), dar mai ales a voturilor și opiniilor exprimate de către participanți.

Unde sunt observațiile Ministerului Justiției?

În solicitarea MTI din 12 martie 2021, la paginile 25-45 găsim răspunsul Consiliului Concurenței, cel mai elaborat răspuns. Deși competiția ar avea de suferit prin neavizarea unor producători de echipamente într-o piață cu puțini furnizori (ar rămâne doar DOI furnizori importanți prin interzicerea fabricanților chinezi!), totuși avizul Consiliului Concurenței este favorabil, dar însoțit de de recomandări pentru reducerea efectelor concurențiale nefavorabile ale proiectului de lege 5G. Din răspunsul Consiliului Concurenței mai rezultă că nu au fost luate în considerație observațiile formulate de autoritate la prima versiune a proiectului de lege 5G, drept care acestea sunt retrimise. Oare de ce a mai fost consultat Consiliului Concurenței dacă tot nu s-a ținut seamă de observațiile acestuia? Doar pentru a bifa răspunsul unei autorități, favorabil, desigur?

Ce nu găsim în documentul trimis CES de către MTI sunt observațiile Ministerului Justiției. La pagina 12 semnătura ministrului justiției este însoțită de nota ”cu observațiile din adresa nr.2/22195/2021”. Este de fapt singura semnătură a unui ministru cu observații, observații care ar trebui aduse la cunoștiința celor implicați în procesul decizional pentru a putea înțelege dacă proiectul de lege nu duce, cumva, la încălcarea unor recomandări ale Uniunii Europene, sau a unor legi sau decizii naționale.

Să fi fost luate în considerație observațiile Ministerului de Justiție în noul proiect de lege 5G în condițiile în care acestea nici nu au fost transmise? Probabil că nu.

Proiectul de lege 5G, noua versiune

Solicitarea MTI din 12 martie 2021 conține, pg. 20-25, noua versiune a proiectului de lege 5G, care ignoră majoritatea observațiilor primite la consultarea din 2020, având totuși câteva modificări:

– Art. 7, alin. 2: În situaţia retragerii autorizării potrivit alin. 1, tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interest naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani de la data retragerii autorizării.

– Art. 10, alin. 1: Tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice la data intrării în vigoare a prezenţei legi şi care contribuie la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ai căror producători nu deţin autorizare potrivit prevederilor prezenţei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani, ce se calculează de la data intrării în vigoare a prezenţei legi

– Art. 13, lit b: utilizarea de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, ulterior termenului prevăzut la articolul 7 alin. 2 a tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software în reţelele 5G puse la dispoziţie de către producători cărora le-a fost retrasă autorizarea stabilită în conformitate cu prevederile Articolului 3

– Art. 13, lit c: utilizarea tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software în reţelele de comunicaţii electronice după expirarea termenului de 5 ani calculat conform cu prevederile art. 10.

– Art. 14, alin. 3: Prin derogare de la dispozițiile art. 8, alin. 2, lit a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2002, în cazul operatorului economic nou-infiintat sau a unui operator economic care nu a înregistrat o cifră de afaceri în anul anterior sancţionării, acesta este sancţionat cu amendă de la 10.000.000 la 50.000.000 lei.

– Art. 15, alin. 1: Contravenţiile prevăzute la art. 13 se constată de către personalul de control din cadrul ANCOM.

– Art. 15, alin. 3: ANCOM dispune şi sancţiunea complementară a interzicerii imediate a utilizării în reţelele 5G a tehnologiilor, echipamentelor şi a programelor software fabricate de producători care nu sunt autorizaţi potrivit prevederilor art. 3.

În noua versiune par a nu se regăsi observațiile pieței ”telecomunicațiilor” (operatori, fabricanți, etc.), Consiliului Concurenței și Ministerului Justiției. Și atunci întrebarea – de ce a mai fost lansată consultarea publică dacă tot nu se ține seamă de opinia celor consultați?

Noul proiect de lege 5G – încă o OUG114/2018?

Proiectul de lege 5G s-a dovedit a fi o nouă ”OUG114/2018”, conducând, în anul 2020, la amânarea cu încă un an a licitației 5G. Cum noua versiune nu aduce modificările cerute prin consultarea de anul trecut, proiectul de lege continuă să rămână o piedică în calea implementării noii tehnologii:

– scopul nu este securitatea rețelelor 5G, ci eliminarea unor fabricanți de echipamente 5G care ar conduce la perturbări puternice și decalaje în evoluția digitalizării, economiei și societăți, analizate la https://nicolaeoaca.blogspot.com/2020/07/

– nu abordează problema securității rețelelor 5G, printr-o strategie națională, o autoritate responsabilă, https://nicolaeoaca.blogspot.com/2020/08/

– nu este o lege europeană, fiind în contradicție cu scopul UE, de piață comună, liberă. Prin limitarea participării unor furnizori se intră în contradicție cu liberalismul economic, cu spiritul reglementărilor Comisiei Europene de piață liberă, comună. Comisia Europeana a abordat subiectul securității printr-un cadru adecvat de monitorizare a securității (toolbox) https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures și nu prin eliminarea unor furnizori.

– efectele proiectului de lege – prejudicii, întârzierea digitalizării și dezvoltării. Eliminarea unor furnizori de pe piața echipamente de rețea din Romania ar putea conduce la un duopol cu efecte economice analizate la https://nicolaeoaca.blogspot.com/search?updated-max=2020-08-25T15:39:00%2B03:00&max-results=7&start=5&by-date=false – costuri mărite cu circa €1 miliard și întârzieri în implementare, adică rămâneri în urmă în procesul de transformare digitală a economiei, a societății. Costurile vor fi suportate în primă instanță de operatori care le vor transfera societății prin tarife mai mari, rezultând o adoptare mai lentă într-o piață senzitivă la preț (salarii mici!). În plus, obligarea operatorilor de a elimina echipamentul deja instalat (inclusiv 5G) va însemna nu numai noi cheltuieli, ci și un recul în adoptarea noii tehnologii.

– nu se vorbește nimic despre despăgubirea păgubiților, recuperarea întârzierilor. Nici noua versiune a proiectului de lege nu prevede nimic pentru despăgubirea celor păgubiți, în primul rând a operatorii de comunicații mobile. Despăgubirea ar putea să fie acordarea gratuită a noilor frecvențe 5G și decontarea costurilor cu înlocuirea echipamentului neautorizat.

Dacă totuși noile licențe 5G nu vor fi oferite gratuit în contextul interzicerii fabricanților chinezi, interesul operatorilor pentru noile frecvențe ar putea fi redus din cauza investițiilor mărite, a unei implementări și adoptări greoaie a noilor servicii, adică din cauza unei afaceri riscante. Ca atare s-ar putea să nu fie achiziționate toate frecvențele oferite, cu efecte multiple: venituri mai mici la bugetul statului, dezvoltare mai greoaie a noilor rețele 5G, adoptare întârziată a noii tehnologii, a digitalizării, rămânerea în urmă a țării noastre. Sau, s-ar putea ca licitația să se amâne încă odată.

Prin adoptarea acestei legi perdanții vor fi operatorii de comunicații mobile, dar mai ales societatea și economia românească, primii fiind obligați la condiții dificile în implementarea noii tehnologii, iar ultimele prin accesul mai dificil la noua tehnologie.

Proiectul de lege 5G ar trebui retras pentru o implementare cu succes a noi tehnologii!

Modificările proiectului de lege 5G versiunea 2021 sunt minore faţă de forma din 2020, nefiind luate în considerație obiecțiile pieței, ale Consiliului Concurenţei şi, probabil, ale Ministerului Justiţiei. În aceste condiţii ar trebui ca proiectul de lege 5G să fie retras.

Eventual ar putea fi reanalizat de autorităţile de profil – MCDI, ANCOM, Consiliul Concurenţei şi Ministerul Justiţiei – cu luarea în considerație a opiniilor celor implicați și afectați – operatori, furnizori de echipament, etc. – pentru o nouă versiune, care să abordeze problema securității rețelelor 5G și permită astfel realizarea licitației 5G în acest an.

Dr. Nicolae Oacă

BVBStiri BVB

Sphera Franchise Group (SFG) (09/04/2021)

Raport voluntar privind tranzactiile cu partile afiliate in 2020

OIL TERMINAL S.A. (OIL) (09/04/2021)

Solicitare a actionarului majoritar privind sedinta AGOA 29.04(04.05).2021

ROMPETROL WELL SERVICES S.A. (PTR) (09/04/2021)

Solicitare completare ordine de zi AGOA 26(27).04.2021

FOND DESCHIS DE INVESTITII ETF TRADEVILLE (TVBETETF) (09/04/2021)

Preluare administrare ETF BET Tradeville de catre SAI Patria Asset Management SA

ELECTROARGES SA (ELGS) (09/04/2021)

Solicitare Completare Ordine de Zi - AGOA 26/27.04.2021