La 25 de ani de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, fostul diplomat american Zalmay Khalilzad, care a ocupat funcții importante în administrația George W. Bush și a fost ambasador al SUA în Afganistan, Irak și la ONU, vorbește despre deciziile greșite luate de Washington după atacuri. Printre acestea: refuzul de a negocia cu talibanii în 2001 și declanșarea războiului din Irak pe baza unor informații care s-au dovedit eronate privind armele de distrugere în masă. „Fără 11 septembrie, nu cred că am fi atacat Irakul”, afirmă Khalilzad într-un interviu acordat Al Jazeera.
La un sfert de secol de la atentatele din 11 septembrie 2001, Zalmay Khalilzad, unul dintre diplomații americani care au avut un rol important în politica externă a SUA după atacuri, face o evaluare critică a deciziilor luate de Washington în Afganistan și Irak. Într-un interviu acordat jurnalistului Alex Marquardt pentru programul This is America al Al Jazeera, Khalilzad explică faptul că furia și teama generate de atentate au contribuit la o succesiune de decizii ale administrației americane care aveau să influențeze politica mondială pentru următoarele două decenii.
„Furia a fost un factor al sentimentului de urgență, pentru că oamenii voiau să vadă acțiune: ce vom face în această privință?”, spune fostul diplomat.
Aproape 3.000 de persoane au murit în atacurile din 11 septembrie, după ce 19 teroriști au deturnat avioane de pasageri și le-au prăbușit în turnurile World Trade Center și Pentagon, în timp ce un al patrulea avion s-a prăbușit în Pennsylvania.
La mai puțin de o lună după atentate, Statele Unite au declanșat operațiunea militară din Afganistan împotriva Al-Qaeda și a regimului taliban care controla țara. Începea astfel un război care avea să dureze aproape 20 de ani.
-
Khalilzad: Ar fi fost bine să-i fi inclus pe talibani în procesul politic
Khalilzad era, la momentul atentatelor, director senior în Consiliul Național de Securitate al SUA, în administrația președintelui George W. Bush. Ulterior, a devenit ambasador american în Afganistan, Irak și la Organizația Națiunilor Unite.
Privind retrospectiv, fostul diplomat consideră că una dintre greșelile Washingtonului a fost refuzul negocierilor cu talibanii în primele luni ale războiului din Afganistan. „Una dintre ideile care au apărut ulterior este că ar fi trebuit să negociem cu talibanii sau să-i includem în procesul politic din Afganistan. Ar fi fost bine dacă acest lucru s-ar fi întâmplat”, afirmă Khalilzad.
El explică refuzul de atunci prin climatul existent în Statele Unite imediat după atentate: furia opiniei publice, temerile privind noi atacuri și poziția SUA de superputere globală. „Eram furioși și voiam să obținem informații de la ei. Dar, dacă am fi putut să-i includem […], în mod realist, acest lucru ar fi putut fi util”, spune Khalilzad.
Talibanii au continuat să lupte împotriva forțelor susținute de SUA timp de aproape două decenii, iar după retragerea americană din 2021 au revenit la putere la Kabul.
-
„Fără 11 septembrie, nu cred că am fi atacat Irakul”
Khalilzad este și mai explicit atunci când vorbește despre războiul din Irak, început în 2003. Administrația George W. Bush și-a justificat intervenția inclusiv prin evaluări ale serviciilor de informații potrivit cărora regimul lui Saddam Hussein ar deține sau ar urmări arme de distrugere în masă. Ulterior, principalele afirmații folosite pentru justificarea acestei amenințări nu au fost confirmate.
„În ceea ce privește Irakul, acolo informațiile au reprezentat problema. Cred că, retrospectiv, circumstanțele, analiza și informațiile au fost problematice”, afirmă Khalilzad.
Potrivit acestuia, experiența atacurilor din 11 septembrie a alimentat în administrația americană teama că Washingtonul ar putea fi din nou surprins de un atac de proporții. „Fără 11 septembrie, nu cred că am fi atacat Irakul”, spune fostul diplomat.
La Washington exista temerea că, dacă „problema Saddam Hussein” era lăsată să evolueze, Statele Unite s-ar fi putut confrunta cu „o surpriză uriașă și un atac”. „Politica de izolare s-a transformat într-un atac masiv și în răsturnarea regimului”, rezumă Khalilzad evoluția politicii americane.
Invazia din 2003 a dus la înlăturarea regimului Saddam Hussein, iar războiul american din Irak s-a prelungit mai mult de opt ani.
-
Susține că retragerea SUA din Afganistan a fost necesară
Khalilzad consideră, în schimb, că decizia Statelor Unite de a se retrage militar din Afganistan a fost justificată. Procesul a început în timpul primului mandat al lui Donald Trump, după acordul încheiat în 2020 cu talibanii, și a fost finalizat în august 2021, în timpul administrației Joe Biden. Retragerea a fost puternic criticată din cauza haosului care a însoțit evacuarea și a situației afganilor care colaboraseră cu forțele americane și aliate. Khalilzad spune însă că, după două decenii, continuarea războiului nu mai putea fi justificată prin aceleași obiective.
„Fuseserăm acolo timp de 20 de ani. Afganistanul se schimbase. Războiul ar fi putut continua la nesfârșit. Lumea se schimbase. Prioritățile se schimbaseră. Am decimat amenințarea teroristă. Acesta fusese motivul pentru care am mers acolo”, afirmă el.
La scurt timp după plecarea forțelor americane, guvernul afgan susținut de Occident s-a prăbușit, iar talibanii au preluat din nou controlul asupra țării.În mod surprinzător, Khalilzad apreciază că, din perspectiva intereselor americane privind combaterea terorismului, relația cu actualul regim taliban a avut rezultate favorabile.
„Cred că talibanii, în mod surprinzător, s-au comportat bine în ceea ce privește terorismul din perspectiva intereselor Statelor Unite”, afirmă fostul diplomat.
| Știri BVB