Update articol:

Georgian Albu, la SIREN 2021: FEL România susține oportunitatea introducerii la nivel național a unui standard „hydrogen-ready” pentru investițiile în rețelele de gaze naturale

  • FEL România apreciază că programul de gazeificare accelerată a României este inoportun în contextul Green Deal, deoarece încurajează investiții într-o infrastructură de gaze naturale care nu va mai putea fi exploatată în condiții de eficiență economică post 2050

 

Future Energy Leaders Romania (FEL România) susține introducerea investițiilor în rețelele de gaze pe standardul „hydrogen-ready”, la nivelul PODD 2021 – 2027 pentru a putea imprima un caracter sustenabil investițiilor din prezent.

Este important să existe o sinergie în politica investițională a statului român, sens în care standardul hydrogen-ready ar trebui să se regăsească și la nivelul celorlalte mecanisme de finanțare, precum Fondul de Modernizare.

“Apreciez că este calea cea mai sigură prin care gazele naturale să poată juca rolul de combustibil de tranziție de o manieră sustenabilă, alături de hidrogen și alte categorii de gaze verzi”, a declarat Georgian Albu, general manager FEL România, la SIREN 2021.

Potrivit acestuia, oportunitatea stabilirii criteriului “hydrogen–ready” ca standard la nivelul (tuturor) programelor de finanțare care vizează dezvoltarea de rețele de gaze naturale se sprijină pe un cumul de factori, de ordin politic, climatic și securitar.

Din punct de vedere politic, semnalul Comisiei Europene pentru acomodarea hidrogenului în mix-ul energetic este vizibil prin faptul că este transferat gradual la nivelul (tuturor) instrumentelor de finanțare nerambursabilă.

Avem un exemplu concret în acest sens la nivelul orientărilor forului european privind ajutorul de stat pe domeniile climei, energiei și protecției mediului.

Mai mult, potrivit Directivei EU ETS revizuite din noul pachet legislativ Fit for 55 supus consultării publice, investițiile în infrastructura de gaze naturale sunt excluse de la finanțarea prin Mecanismul 10d (Fond de Modernizare).

Din punct de vedere climatic, este adevărat că gazele naturale sunt etichetate drept combustibilul fosil cu cele mai reduse emisii poluante în atmosferă. Cu toate acestea gazele naturale pot fi utilizate exclusiv cu titlu tranzitoriu și condiționat de perspectiva înlocuirii combustibililor fosili solizi în acest proces.

Pe de altă parte, hidrogenul are un impact neutru din punct de vedere climatic, având 0 emisii poluante la momentul arderii sale, în timp ce o infrastructura pregătită pentru hidrogen va avea un impact pozitiv sub aspectul emisiilor fugitive de metan, pe perioada în care vom utiliza gazele naturale drept combustibil de tranziție.

Hidrogenul și, mai cu seamă, hidrogenul produs din surse regenerabile, poate avea un rol esențial în atingerea obiectivelor climatice asumate de România la nivelul Programului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, respectiv la atingerea noilor ținte prin pachetul legislativ „Fit for 55” publicat la data de 14 iulie 2021.

Într-o primă etapă ar trebui definit un standard unitar “hydrogen-ready” plecând de la prevederile europene, astfel încât pe măsură ce se dezvoltă producția de hidrogen, acest tip de combustibil să poată fi introdus într-o rețea deja pregătită, mai spune Georgian Albu. Acesta a adăugat: “Având în vedere orientările Comisiei Europene, coroborat cu particularitățile rețelei de transport și distribuție din România, considerăm oportun ca standardul “hydrogen-ready” să nu se limiteze la capacitatatea sistemului de a acomoda doar un blend cu alte categorii de gaze, ci să permită operaționalizarea unei infrastructuri „pure-hydrogen” utilizabilă și după 2050, an grevat de imperativul neutralității climatice.

Astfel, chiar dacă într-o primă fază hidrogenul va fi injectat în concentrații reduse alături de gazul natural și alte categorii de gaze verzi, este esențial ca infrastructura gazieră să fie capabilă să preia concentrații ridicate ale acestui combustibil, pe măsură ce gazele naturale vor fi eliminate treptat din mix-ul energetic national”.

  • Nu există niciun scenariu al neutralității climatice în perspectiva anului 2050 fără hidrogen

Georgian Albu apreciază că, în prezent nu există niciun scenariu al neutralității climatice în perspectiva anului 2050 fără hidrogen: “Acest lucru este vizibil la nivelul tutoror predicțiilor și scenariilor emise agenții și centre de cercetare reputate în domeniul energiei.

De pildă, raportul pe anul 2021 al International Energy Agency prognozează o pondere a hidrogenului între de până la 30% în mix-ul energetic în anul 2050, funcție de sectorul în care este utilizat, în timp ce un raport al Hydrogen Europe întocmit în contextul unui parteneriat public – privat cu Comisia Europeană, prevede o pondere de 25%.

Similar, dacă ne uităm la prognozele UE, în strategia Comisiei Europene privind hidrogenul vom observa că vectorul energetic va deține o pondere de minim 14% în mix-ului energetic al anului 2050.

De asemenea, avem stabilite primele ținte indicative privind instalarea unor capacități de producție de H2 (investiții în electrolizoare), respectiv 6GW în 2024 și 40GW în 2030 (echivalentul a aproximativ de x5 ori necesarul de consum de electricitate instant al României din prezent).

Noul pachet legislativ „Fit for 55” reafirmă semnalul politic ferm al Comisiei Europene pentru producția și utilizarea transectorială a hidrogenului, indiferent că discutăm despre industrie, sectorul rezidențial sau mobilitate”.

  • Ţinte obligatorii și politici europene dedicate hidrogenului

Astfel, avem pentru prima dată la nivelul unui normativ european supus consultării publice ținte obligatorii și politici europene dedicate hidrogenului, a mai spus Georgian Albu, explicând: “În sectorul de producție aşa cum am menționat, sunt cei 40GW – prin care se urmărește producția a minim 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile în 2030.

În sectorul transporturilor vedem o obligativitate de a avea o stație de încărcare cu hidrogen, pentru automobile, la fiecare 150 km din infrastructura asociată TEN – T, precum și la nivel fiecărui nod urban. Mai mult, în ceea ce privește parcul auto, 2035 marchează pragul în care UE dorește să renunțe motorul clasic cu combustie internă.

În sectorul industrial, ponderea hidrogenului produs din surse regenerabile trebuie să fie de minim 50%. Pentru România numai această țintă trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru facilitarea de către autorități a unui cadru investițional pentru H2.

Doar Azomureș consumă circa 1 miliard de metri cubi/ an gaze naturale.

Suplimentar acestor ținte, alte Directive revizuite precum privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare sau Directiva privind Energia Regenerabilă, vin indirect în susținerea producției și utilizării hidrogenului, fie prin includerea unor excepții de la taxare sau prin acordarea unor stimulente acestui combustibil.

Foarte important, sub aspectul infrastructurii gaziere, strategia UE recunoaște necesitatea de a transporta hidrogenul pe distanțe lungi la nivel european, sens în care sunt luate în considerare cu prioritate două opțiuni:

  • operaționalizarea unei sistem de transport și distribuție dedicat, “hydrogen – ready”sau
  • adaptarea rețelelor actuale de transmisie a gazelor naturale capabile să vehiculeze hidrogen pur.

Alternativa asigurării transferului necesarului de hidrogen de la punctele importante de producție la cele de consum presupune transportul prin intermediul containelor metalice, pe cale rutieră sau maritimă.

Cu toate acestea, viabilitatea economică aferentă primelor două opțiuni este superioară, mai ales în perspectiva vehiculării unor volume semnificative de hidrogen, în timp ce varianta transportului prin intermediul unor recipiente metalice poate fi exploatată în situații particulare, acolo unde dezvoltarea unei rețele de conducte nu este posibilă”.

* Situația Hidrogenului în România

Pe plan național,discuțiile despre hidrogen în România trebuie să traverseze rapid din sfera ipotezelor și a perspectivelor de utilizare în cea a proiectelor concrete, cu securizarea instrumentelor de finanțare, este de părere Georgian Albu.

Potrivit acestuia, din punct de vedere normativ, înregistrăm o întârziere semnificativă cu transpunerea viziunii Ministerul Energiei privind hidrogenul la nivelul unei strategii dedicate: „Ne aflăm la mai bine de 1 an de la publicarea Strategiei UE privind hidrogenul și la aproximativ 6 luni de la anunțarea unei Strategii a României privind hidrogenul.

Orientările în materie de ajutor de stat pentru climă, energie și mediu exclud investițiile în infrastructura de gaze, ar trebui să reprezinte în sine un argument suficient pentru mobilizarea rapidă în stabilirea cadrului de reglementare, respectiv de implementare al instrumentelor de finanțare nerambursabilă (cum ar fi Politica de Coeziune).

Ca un prin pas, oficialii Ministerului Energiei au anunțat că intenționeaza să aloce o axă dedicată producției de hidrogen prin Fondul de Modernizare, care ar putea deveni operațional până la sfârșitul acestui an.

Concret, aceste orientări prevăd posibilitatea finanțării în infrastructura de gaze naturale în măsura în care acestea sunt fie de tip Smart, adică digitizate, dar capabile să preia și alte categorii de gaze verzi, fie direct “hydrogen-ready”, de asemenea cu funcționalități de tip digital.

Mai grav din punctul meu de vedere este nu numai faptul că am putea rata oportunitățile de finanțare conferite de Green Deal, ci și faptul că ne aflăm pe contrasens cu viziunea și politicele UE de eliminare treptată a gazelor naturale.

Împreună cu colegii mei din FEL România, am publicat un document de poziție pe care am arătat inoportunitatea programului de gazeificare accelerată a României, prin faptul că încurajează investiții într-o infrastructură de gaze naturale clasică, fără a exista precondiția ca această rețea să fie pregătită pentru hidrogen, sens în care nu va mai putea fi exploatată în condiții de eficiență economică post 2050.

Întrucât nu s-a întâmplat nimic de la ultima intervenție a FEL România, profit de acest context pentru a trage un semnal adițional de alarmă. Durata normată de viață a rețelelor de gaze se situează în medie la circa 40 ani și chiar mai mult dacă operațiunile de mentenenanță sunt efectuate în mod recurent.

Din acest punct de vedere companiile de utilități vor întâmpina o mare problemă prin faptul că vor deține în administrare o infrastructură în mare parte inutilizabilă după anul 2050, iar efectele negative vor fi transferate în factura consumatorului final.

Mai mult, chiar și în absența imperativului “net-zero” din anul 2050, România se va confrunta cu declin natural accentuat al producției de gaze naturale. Conform raportului DG ENERGY, producția națională a scăzut cu circa 7% pe primul semestru al 2021 comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Raportul emis BP ne arată că exclusiv în baza rezervelor dovedite, România ar putea rămâne fără gaze naturale în perspectiva 2030.

Este adevărat că o predicție făcută pe o perioadă mai îndelungată de 5 – 10 ani nu conferă o certitutine. Cu toate acestea, Comisia Națională pentru Prognoză și Strategie consemnează un declin natural anual evaluat la circa 5%.

Contăm desigur pe resursele din arealul offshore, însă chiar și cu luarea în calcul a potențialului de producție din Marea Neagră, acestea pot prelungi durata de viață a infrastructurii de gaze naturale până în 2045.

Totodată, din perspectiva securității în aprovizionare – element cheie al securității energetice, hidrogenul și alte categorii de gaze verzi vor avea un rol esențial în compensarea declinului național, dar și în asigurarea unei exploatări eficiente a infrastructurii de gaze, în paralel cu prezervarea locurilor de muncă din industria de profil post 2050”.

BVBStiri BVB

MECANICA FINA SA (MECE) (28/09/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

ELECTROAPARATAJ S.A. (ELJ) (28/09/2021)

Convocare AGAO 03.11.2021/ 12.11.2021

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (28/09/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

SSIF BRK FINANCIAL GROUP SA (BRK) (28/09/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

TERAPLAST SA (TRP) (28/09/2021)

Vizibilitate crescuta a actiunilor TRP la nivel regional