Autor: Andrei Rădulescu
Gradul de deschidere a economiei naționale a scăzut în ultimii ani, pe fondul consecințelor șocurilor mondiale (inclusiv tensiunile geopolitice și modificarea politicii comerciale în prima economie a lumii), dar și a provocărilor din sfera competitivității internaționale pe plan intern.
Astfel, potrivit datelor Băncii Mondiale, gradul de deschidere a economiei României a scăzut de la nivelul record de 93,9% înregistrat în 2022 (anul declanșării conflictului din Ucraina) la doar 76,2% în 2025, după cum se poate observa în graficul de mai jos. Acesta reprezintă cel mai redus nivel din anul 2010, din perioada în care economia se confrunta cu valurile Marii Recesiuni, cea mai severă criză economico-financiară de după Al Doilea Război Mondial.
Această evoluție a fost convergentă cu cele înregistrate pe plan mondial și la nivelul Uniunii Europene, pe fondul consecințelor nefavorabile ale șocurilor globale, mai pronunțate pentru economiile europene, în contextul deconectării acestora de la resursele de energie din Rusia. Gradul de deschidere la nivelul economiei Uniunii Europene s-a diminuat cu 13,3 puncte procentuale între 2022 și 2025, până la 95,4%, minimul din anul pandemic 2020. Pe plan mondial, gradul de deschidere a scăzut cu doar 2,7 puncte procentuale între 2022 și 2025, la 58%.
Atrag atenția cu privire la faptul că diminuarea gradului de deschidere în România între 2022 și 2025 a fost de 17,7 puncte procentuale, mai pronunțată comparativ cu cea înregistrată la nivelul Uniunii Europene (de 13,3 puncte procentuale), dar mai puțin severă raportat la cea din Polonia (prima economie din Europa Centrală și de Est, cu un PIB nominal care se apropie de un trilion de euro), de 26 puncte procentuale, până la 97%.
Cu toate acestea, gradul de deschidere al economiei României continuă să se poziționeze cu mult sub cele din Polonia și Uniunea Europeană. Această distanță între România, pe de o parte, și Polonia și Uniunea Europeană, pe de altă parte, este determinată, în principal, de decalajul înregistrat pe ponderea exporturilor în PIB, după cum se poate observa în graficul de mai jos. Astfel, ponderea exporturilor în PIB în România a scăzut cu 8,0 puncte procentuale între 2022 și 2025, până la 35,5%, cel mai redus nivel din anul 2011, din perioada crizei financiare mondiale. În Uniunea Europeană, ponderea exporturilor în PIB s-a diminuat cu 5,7 puncte procentuale între 2022 și 2025, până la 49,6%, nivelul minim din anul pandemic 2020. Nu în ultimul rând, în Polonia, ponderea exporturilor în PIB s-a atenuat cu 12,4 puncte procentuale între 2022 și 2025, până la 50%, cel mai scăzut nivel din anul 2016.
În ceea ce privește ponderea importurilor în PIB, între 2022 și 2025 s-a înregistrat o scădere cu 9,7 puncte procentuale la 40,7% în România, cel mai redus nivel din anul 2010. În Polonia diminuarea a fost de 13,6 puncte procentuale, până la 47,1%, nivelul minim din anul 2020. În Uniunea Europeană a fost o scădere cu 7,6 puncte procentuale, până la 45,8%, nivelul minim din anul pandemic 2020.
Cele mai recente evoluții ale indicatorilor macroeconomici exprimă faptul că gradul de deschidere al economiei României se va diminua și în 2026. Pe de altă parte, schimbarea de tendință pe cursul de schimb real efectiv (de la apreciere la depreciere) și perspectivele de accelerare a activității economice pe plan european și de continuare a procesului de consolidare fiscal-bugetară pe plan intern exprimă perspective de ameliorare pentru gradul de deschidere în anii următori.
| Știri BVB