Update articol:
ENERGIE REGENERABILĂ

Liviu Gavrilă, RWEA: “România poate deveni un hub regional al energiei eoliene, dacă accelerează investițiile în rețele și simplifică autorizările”

Liviu Gavrilă, RWEA: “România poate deveni un hub regional al energiei eoliene, dacă accelerează investițiile în rețele și simplifică autorizările”
 - poza 1
  • “România poate atrage miliarde de euro în energia eoliană, dacă evită blocajele din infrastructură”

  • „Investitorii nu caută neapărat subvenții, ci stabilitate și predictibilitate”

  • „România a reintrat pe radarul marilor investitori în energie regenerabilă, dar rețelele rămân principalul test”

  • “România concurează pentru capital internațional, iar predictibilitatea face diferența”

România dispune de resurse eoliene excelente și de un portofoliu solid de proiecte, însă ritmul investițiilor va depinde de capacitatea autorităților de a extinde rețelele electrice, de a reduce birocrația și de a asigura stabilitatea reglementărilor. Într-un  interviu acordat Financial Intelligence, Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, arată că următorii ani vor fi decisivi pentru transformarea României într-un hub regional al energiei verzi.

  • Interviu cu Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA

Cum evaluați stadiul actual al industriei eoliene din România?

Liviu Gavrilă: Industria eoliană din România a reintrat pe o traiectorie de creștere după aproape un deceniu. Astăzi, România dispune de aproximativ 3,5 GW de capacitate eoliană instalată și beneficiază de unul dintre cele mai solide portofolii de proiecte din regiune.

Observăm încă un interes solid din partea investitorilor și o maturizare a pieței. În același timp, evoluțiile impredictibile din zona de reglementare și investițiile în rețea rămân aspectele care necesită o atenție sporită.

Per ansamblu, considerăm că sectorul eolian se află într-o perioadă de creștere, cu perspective bune pentru următorii ani. Pentru a valorifica pe deplin acest potențial este esențial să continuăm simplificarea procedurilor de autorizare, dezvoltarea rețelelor electrice și integrarea capacităților de stocare.

După mai mulți ani de stagnare, asistăm la o relansare a investițiilor în eolian. Care sunt principalii factori care au contribuit la această revenire?

Liviu Gavrilă: Relansarea investițiilor este rezultatul unui cumul de factori.
În primul rând, obiectivele europene de decarbonizare și creștere a independenței energetice au plasat energia eoliană printre tehnologiile-cheie ale tranziției energetice. În al doilea rând, România a introdus instrumente care oferă mai multă predictibilitate investitorilor, inclusiv mecanismul Contractelor pentru Diferență (CfD).

La acestea se adaugă evoluția tehnologică. Turbinele eoliene moderne sunt mult mai eficiente decât cele instalate în urmă cu 10–15 ani, ceea ce permite dezvoltarea unor proiecte competitive în tot mai multe zone ale țării.

Nu în ultimul rând, experiența ultimilor ani a arătat că dezvoltarea surselor regenerabile contribuie atât la securitatea energetică, cât și la stabilitatea pe termen lung a costurilor energiei.

Ce capacitate eoliană nouă estimați că va fi instalată în România în următorii cinci ani?

Liviu Gavrilă: Există un număr important de proiecte aflate în diferite stadii de dezvoltare, iar interesul investitorilor este unul susținut.

Din perspectiva industriei, este realist să ne așteptăm la instalarea a câtorva gigawați suplimentari de capacitate eoliană până la la finalul anului 2030. Ritmul exact va depinde efectele implementării noii metodologii de racordare la rețeaua electrică a parcurilor și disponibilitatea capacităților de racordare, de viteza proceselor de autorizare și continuitatea mecanismelor de sprijin pentru investiții.

Ceea ce este important este că România are astăzi premisele pentru a redeveni una dintre cele mai dinamice piețe eoliene din Europa Centrală și de Est. Și cum am mai spus-o, vântul bate noaptea, toamna și iarna. Este deci complementar solarului și odată cu dezvoltarea stocării, întregește un tablou de care întreg sistemul are nevoie.

Cât de aproape este România de atingerea obiectivelor asumate prin Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC)?

Liviu Gavrilă: România a făcut pași importanți, însă mai are un pași de realizat pentru atingerea obiectivelor asumate pentru 2030.
Țintele actualizate din PNIESC presupun o creștere substanțială a capacității eoliene instalate față de nivelul actual. Acest lucru este realizabil, însă necesită menținerea unui ritm susținut al investițiilor și continuarea reformelor care facilitează dezvoltarea proiectelor.

Ce potențial neexploatat mai are România în sectorul energiei eoliene?

Liviu Gavrilă: Potențialul României rămâne unul foarte ridicat, atât în ceea ce privește proiectele onshore, cât și perspectiva dezvoltării energiei eoliene offshore în Marea Neagră.

Pe uscat, există în continuare oportunități importante în mai multe regiuni ale țării, iar noile tehnologii permit valorificarea unor resurse eoliene care în trecut nu erau considerate suficient de atractive din punct de vedere economic.

Pe termen lung, dezvoltarea proiectelor offshore poate reprezenta una dintre cele mai importante oportunități pentru sectorul energetic românesc. Marea Neagră oferă un potențial semnificativ, iar valorificarea acestuia ar putea contribui atât la securitatea energetică a României, cât și la consolidarea poziției sale ca furnizor regional de energie curată.

Dincolo de capacitățile instalate, energia eoliană înseamnă investiții, locuri de muncă, dezvoltare industrială și creștere economică. România dispune de resursele necesare pentru a transforma acest sector într-unul dintre pilonii principali ai tranziției energetice și ai competitivității economice pe termen lung.

  • INVESTIȚII ȘI CADRUL LEGISLATIV -“Principalele provocări rămân legate de durata și complexitatea proceselor de autorizare, accesul la capacități de racordare la rețea și predictibilitatea cadrului de reglementare”

Care sunt principalele obstacole cu care se confruntă investitorii în dezvoltarea proiectelor eoliene?

Liviu Gavrilă:  Principalele provocări rămân legate de durata și complexitatea proceselor de autorizare, accesul la capacități de racordare la rețea și predictibilitatea cadrului de reglementare. Deși situația s-a îmbunătățit în ultimii ani, dezvoltarea unui proiect eolian continuă să implice un număr mare de avize și instituții, ceea ce poate genera întârzieri și costuri suplimentare.

În paralel, investitorii urmăresc cu atenție stabilitatea legislativă, deoarece proiectele eoliene au orizonturi investiționale de 20–30 de ani și necesită un cadru predictibil pe termen lung.

S-au îmbunătățit procedurile de autorizare și avizare în ultimii ani?

Liviu Gavrilă: Da, au existat progrese importante. Modificările legislative adoptate în ultimii ani au simplificat anumite proceduri și au eliminat unele blocaje care afectau dezvoltarea proiectelor regenerabile.

Totuși, există încă diferențe semnificative între termenele prevăzute de legislație și cele întâlnite în practică. Din perspectiva industriei, următorul pas trebuie să fie digitalizarea proceselor, clarificarea responsabilităților instituționale și reducerea timpului necesar obținerii avizelor.

Cum apreciați modificările recente ale ANRE la Regulamentele de racordare și licențiere care pun capăt proiectelor care blochează rețeaua? Este utila creșterea garanției financiare la 20% din tariful de racordare?

Liviu Gavrilă: Considerăm că măsurile adoptate de ANRE au reprezintat un pas necesar pentru utilizarea mai eficientă a capacității disponibile în rețea. În ultimii ani, s-a acumulat un număr important de proiecte care au rezervat capacitate de racordare fără a avansa efectiv către construcție.

Introducerea unor criterii mai stricte și majorarea garanțiilor financiare contribuie la diferențierea proiectelor mature de cele speculative. În principiu, susținem măsurile care încurajează dezvoltarea proiectelor reale și eliberează capacitate pentru investitorii care sunt pregătiți să construiască însă detaliile (termenele, valorile șamd) și modul de implementare ar fi trebuit nuanțate și diferențiate.

Garanția de participare la procedura de alocare a capacității, stabilită la 20.000 euro/MW de capacitatea solicitată spre alocare pentru anul 2026, reprezintă pentru investitor o asumare financiară ridicată în contextul în care nu se cunosc lucrările de întărire suplimentară de dezvoltare a rețelei electrice. Acestei garanții i se mai adaugă o altă garanție financiară pentru plata capacității alocate prin licitație, egală cu 1% din valoarea contractului, determinând din punctul nostru de vedere un grad ridicat de incertitudine în ceea ce privește comportamentul investitorilor.

RWEA a avertizat asupra riscului reapariției unui blocaj în sectorul de producție de energie. Un precedent similar a fost înregistrat după anul 2013, când sectorul energetic a traversat o perioadă de stagnare de aproape un deceniu după modificarea “regulilor jocului în timpul jocului”. Efectele au fost semnificative, iar redobândirea atractivității investiționale a României a necesitat ani de zile și efort susținut. De asemenea, un blocaj în dezvoltare înseamnă mai puține locuri de muncă, venituri mai mici la bugetele locale și o presiune crescută asupra prețurilor la energie.

Ce alte măsuri ar trebui luate pentru a atrage mai multe investiții în sector?

Liviu Gavrilă:  Prioritățile sunt clare: accelerarea autorizărilor, dezvoltarea infrastructurii de rețea, menținerea unui cadru de reglementare predictibil și continuarea mecanismelor care oferă vizibilitate investițională ca de de exemplu CfD.

De asemenea, sunt importante dezvoltarea pieței contractelor bilaterale pe termen lung, stimularea investițiilor în stocare și o mai bună coordonare între planificarea rețelelor și dezvoltarea noilor capacități regenerabile în contextul în care infrastructura energetică pare că rămâne în urma avansului tehnologiilor de producere a energiei regenerabile.

Investitorii nu caută neapărat subvenții, ci stabilitate și predictibilitate.

Există încă bariere administrative care descurajează investitorii?

Liviu Gavrilă: Da. Chiar dacă s-au făcut progrese, dezvoltatorii continuă să se confrunte cu proceduri complexe, interpretări diferite ale legislației la nivel local și termene administrative care pot depăși durata prevăzută de reglementări.

Reducerea birocrației și creșterea predictibilității proceselor administrative ar putea avea un impact direct asupra ritmului investițiilor.

Nu în urmă cu mult timp am și mapat câteva zone cheie (autorizațiile din zona aeronautică, evoluția investițiilor în rețele din planurile multi-anuale, infrastructura temporară șamd) pe care am început să le discutăm cu autoritățile reprezentative. Din păcate, procesul legislativ, interdependențele procedurale, procesul decizional la nivel de entități și autorități publice precum și instrumentele folosite în zona publică au nevoie de eficientizare și transparentizare.

  • REȚELE ȘI STOCARE – “Pe termen mediu și lung, succesul tranziției energetice va depinde în mare măsură de modernizarea și extinderea rețelelor”

Rețeaua electrică este pregătită să integreze noile capacități regenerabile aflate în dezvoltare?

Liviu Gavrilă:  Rețeaua actuală poate integra o parte din noile proiecte, însă dezvoltarea accelerată a energiei regenerabile va necesita investiții semnificative atât în transport, cât și în distribuție.

România dispune de un avantaj important prin existența unei infrastructuri energetice solide comparativ cu alte state din regiune, însă ritmul investițiilor în rețea trebuie să țină pasul cu ritmul dezvoltării capacităților regenerabile.

Pe termen mediu și lung, succesul tranziției energetice va depinde în mare măsură de modernizarea și extinderea rețelelor.

Cât de mare este problema accesului la capacități de racordare?

Liviu Gavrilă:  Accesul la capacități de racordare reprezintă una dintre principalele provocări ale industriei în prezent.

În anumite zone cu resurse eoliene foarte bune, capacitatea disponibilă este limitată sau necesită investiții suplimentare pentru extinderea rețelei. Din acest motiv, este esențială o planificare coordonată între operatorii de rețea și investitori.
Problema nu este una exclusiv românească; ea se regăsește în majoritatea piețelor europene care accelerează dezvoltarea surselor regenerabile.

Ce investiții sunt necesare în infrastructura de transport și distribuție pentru a susține dezvoltarea sectorului?

Liviu Gavrilă: Sunt necesare investiții în extinderea și modernizarea liniilor de transport, dezvoltarea de noi stații și capacități de transformare, digitalizarea rețelelor și introducerea unor soluții avansate de management al fluxurilor de energie.

În paralel, distribuția va juca un rol tot mai important pe măsură ce apar noi capacități regenerabile, sisteme de stocare și consumatori flexibili.
Dezvoltarea rețelelor trebuie privită ca o investiție strategică în competitivitatea economică și securitatea energetică a României.

Ce rol vor avea bateriile și sistemele de stocare în următoarea etapă de dezvoltare a energiei regenerabile?

Liviu Gavrilă: Stocarea va deveni unul dintre pilonii principali ai sistemului energetic al viitorului.
Pe măsură ce ponderea energiei regenerabile crește, bateriile vor contribui la echilibrarea sistemului, reducerea congestiilor din rețea și valorificarea mai eficientă a energiei produse din surse regenerabile.
Dezvoltarea stocării nu trebuie privită ca o alternativă la energia regenerabilă, ci ca un element complementar care permite integrarea unui volum mai mare de capacități curate în sistem.

Ar trebui accelerate investițiile în stocare prin scheme de sprijin dedicate?

Liviu Gavrilă: Da, cel puțin în această etapă de dezvoltare a pieței.
Tehnologiile de stocare oferă beneficii sistemice care nu sunt întotdeauna reflectate integral în veniturile obținute din piață.

* PIAȚA DE ENERGIE –Prețurile vor continua să fie influențate de evoluția cererii, costurile combustibililor fosili, investițiile în infrastructură și contextul geopolitic regional.

Cum vedeți evoluția prețurilor la energie în următorii ani?

Liviu Gavrilă: Este dificil de anticipat nivelul exact al prețurilor, însă este de așteptat ca volatilitatea să rămână mai redusă decât în perioada crizei energetice din 2021–2023.

Pe termen mediu, creșterea ponderii energiei regenerabile, investițiile în rețele și dezvoltarea stocării, alături de soluțiile comerciale moderne (flexibile și adaptabile la condițiile sistemului) ar trebui să contribuie la o piață mai stabilă și mai competitivă.
Prețurile vor continua să fie influențate de evoluția cererii, costurile combustibililor fosili, investițiile în infrastructură și contextul geopolitic regional.

În ce măsură energia eoliană contribuie la stabilizarea și reducerea costurilor energiei pentru consumatori?

Liviu Gavrilă: Creșterea ponderii energiei eoliene contribuie la reducerea dependenței de surse cu costuri volatile și la limitarea presiunilor asupra prețurilor energiei.
Pe termen lung, un mix energetic cu o componentă semnificativă de energie eoliană este esențial în creșterea competitivității economiei și la o mai mare stabilitate a costurilor pentru consumatori.

Care este impactul mecanismului Contractelor pentru Diferență (CfD) asupra dezvoltării sectorului? Dar al PPA?

Liviu Gavrilă:  Contractele pentru Diferență reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente pentru accelerarea investițiilor în proiecte noi. Acestea oferă predictibilitate asupra veniturilor și facilitează accesul la finanțare, reducând riscul investițional.
În același timp, contractele bilaterale pe termen lung (PPA) devin tot mai importante, deoarece permit dezvoltatorilor și consumatorilor mari să își gestioneze mai eficient riscurile și să beneficieze de prețuri predictibile.
Cele două instrumente sunt complementare și contribuie la maturizarea pieței.

Considerați că actualul model de piață oferă suficiente semnale pentru investiții pe termen lung?

Liviu Gavrilă:  Situația este mai bună decât în urmă cu câțiva ani, însă există încă loc pentru îmbunătățiri.
Investițiile de amploare necesită vizibilitate pe termen lung asupra regulilor de piață, accesului la rețea și mecanismelor de valorificare a energiei. Din acest punct de vedere, continuarea licitatiilor de tip CfD-urilor și dezvoltarea pieței PPA-urilor, precum și a cadrului de reglementare aferent tranzacționarii Garantiilor de Origine, sunt necesare.
Cea mai importantă cerință a investitorilor rămâne însă predictibilitatea.

Cum vedeți echilibrul dintre securitatea energetică și tranziția verde?

Liviu Gavrilă:  Experiența ultimilor ani a demonstrat că dezvoltarea surselor regenerabile contribuie direct la consolidarea securității energetice.
Energia eoliană utilizează o resursă locală, inepuizabilă și fără costuri asociate combustibilului, reducând dependența de importuri și expunerea la șocurile externe.
Provocarea nu este alegerea între securitate energetică și tranziție verde, ci accelerarea investițiilor în infrastructură, flexibilitate și tehnologii de stocare astfel încât cele două obiective să se susțină reciproc. România are oportunitatea de a transforma tranziția energetică într-un avantaj economic și strategic pe termen lung.

  • COMPETITIVITATEA ROMÂNIEI – “Capacitatea României de a simplifica autorizările, de a extinde rețelele și de a menține predictibilitatea legislativă va fi esențială pentru atragerea capitalului internațional”

Cum se poziționează România în competiția regională pentru atragerea investițiilor în energie regenerabilă?

Liviu Gavrilă:  În ultimii ani, interesul investitorilor internaționali pentru România a crescut vizibil, iar portofoliul de proiecte aflate în dezvoltare confirmă această tendință. De asemenea, implementarea mecanismului Contractelor pentru Diferență și alinierea la obiectivele europene de decarbonizare au îmbunătățit percepția asupra pieței românești.

În același timp, concurența regională este puternică. Țări precum Polonia, Grecia sau Bulgaria au accelerat la rândul lor reformele și investițiile în infrastructură energetică. Din acest motiv, capacitatea României de a simplifica autorizările, de a extinde rețelele și de a menține predictibilitatea legislativă va fi esențială pentru atragerea capitalului internațional.

Per ansamblu, România se află într-o poziție favorabilă, însă avantajele sale trebuie consolidate prin politici consecvente și investiții susținute.

Ce semnale transmite România investitorilor internaționali în prezent?

Liviu Gavrilă:   Mesajul principal este că România a reintrat pe radarul marilor investitori în energie regenerabilă.

Există semnale pozitive importante: obiective clare de dezvoltare a capacităților regenerabile, lansarea mecanismului CfD, interes pentru modernizarea infrastructurii energetice și un portofoliu semnificativ de proiecte aflate în pregătire.

Toate acestea indică faptul că România privește energia regenerabilă ca pe un pilon strategic al dezvoltării sale economice și energetice.

Pe de altă parte, investitorii urmăresc în continuare cu atenție viteza implementării reformelor și capacitatea instituțiilor de a transforma obiectivele strategice în proiecte realizate efectiv. Pentru capitalul internațional, predictibilitatea este la fel de importantă ca nivelul resurselor naturale disponibile.

Astăzi, România transmite un semnal pozitiv, însă consolidarea încrederii va depinde de consistența deciziilor și de capacitatea de a menține un cadru stabil pe termen lung.

Care este cea mai mare oportunitate și care este cel mai mare risc pentru sectorul eolian românesc în următorii ani?

Liviu Gavrilă:  Cea mai mare oportunitate este transformarea României într-un hub regional de energie curată. Țara dispune de resurse eoliene excelente, de un potențial important de dezvoltare în Marea Neagră și de o poziție geografică favorabilă într-o regiune care va avea nevoie de cantități tot mai mari de energie competitivă și cu emisii reduse de carbon.

Dacă investițiile în producție, rețele și stocare vor avansa într-un ritm coordonat, România poate atrage miliarde de euro în investiții, poate crea locuri de muncă și își poate consolida securitatea energetică.

Cel mai mare risc este apariția unui decalaj între ritmul dezvoltării proiectelor și capacitatea infrastructurii de a le integra. Fără investiții suficiente în rețele, flexibilitate și stocare, există riscul apariției blocajelor care să încetinească dezvoltarea sectorului și să reducă atractivitatea investițională a pieței.

În esență, următorii ani nu vor fi definiți de lipsa resurselor sau a interesului investitorilor, ci de capacitatea României de a transforma oportunitățile existente în proiecte concrete și de a asigura condițiile necesare pentru dezvoltarea lor sustenabilă.