Update articol:
EXCLUSIVITATE

Interviu Pollyanna Hangan: “Creșterea taxelor și impozitelor ar putea duce la un declin economic și la o reducere a competitivității economiei noastre pe termen lung”

  • “Guvernul actual ar trebui să se gândească la moduri mai eficiente de a-și gestiona finanțele, în loc să pună presiune suplimentară asupra contribuabililor și mediului privat”.

  • “Înființarea agenției AMEPIP este o decizie cu costuri importante și beneficii incerte”.

  • “Guvernul alege calea cea mai ușoară – creșterea taxelor și impozitelor, în loc să își asume dificultățile de a eficientiza cheltuielile publice”

  • “În ultimii ani, am observat o tendință de a rezolva problemele bugetare prin creșterea taxelor, în loc să ne concentrăm pe îmbunătățirea eficienței administrației publice și pe creșterea productivității economice”.

  • “Majorarea taxelor nu este o soluție magică pentru rezolvarea problemelor economice”.

  • “Reducerea plafonului pentru microîntreprinderi ar putea descuraja antreprenoriatul și ar putea avea un impact negativ asupra economiei în ansamblu”.

  • Interviu cu Pollyanna Hangan, deputat USR, membră a Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare

     

De ce credeți că actuala guvernare preferă să crească taxe și impozite, în loc să taie cheltuielile bugetare? Guvernul vrea să taie niște posturi care nu erau oricum plătite, ci doar bugetate, și să reducă unele garanții. De ce guvernul nu se atinge de cheltuielile bugetare? În condițiile în care cheltuielile bugetare nu scad, iar povara fiscală crește, unde credeți că vom ajunge cu această politică fiscală?

Pollyanna Hangan: Aceasta pare a fi o abordare mai degrabă populistă și de scurtă durată din partea guvernului, care a ales calea cea mai ușoară, creșterea taxelor și impozitelor, în loc să își asume dificultățile de a eficientiza cheltuielile publice.

Taxarea suplimentară duce la diminuarea capitalului de investiții al sectorului privat, ceea ce poate duce la un declin al creșterii economice și intrarea în recesiune.

Reformele bugetare sunt necesare, dar ele ar trebui să vizeze eficientizarea cheltuielilor, nu doar eliminarea unor posturi bugetate neocupate și neplătite. Este clar că avem în față o problemă profundă de priorități bugetare. Guvernul actual ar trebui să se gândească la moduri mai eficiente de a-și gestiona finanțele, în loc să pună presiune suplimentară asupra contribuabililor și mediului privat.

Vedem multe oportunități de economii semnificative: la pensii speciale, 12,4 miliarde de lei (din care se pot tăia ușor 6 miliarde); scheme de afaceri pe banii statului – 11 miliarde de lei; academii și institute căpușe care nu produc nimic – 3,1 miliarde de lei; cei 25.000 de noi angajați la stat angajați de guvernul Ciucă (PNL), 210 milioane de lei.

În plus, amintesc de crearea unor noi posturi, cum sunt cele două posturi suplimentare în Consiliul de Administrație de la Eximbank sau de noi instituții, precum AMEPIP, care presupun o cheltuială semnificativă fără un beneficiu clar pentru economie sau pentru cetățeni.

Toate acestea ridică semne de întrebare cu privire la eficiența și responsabilitatea fiscală a guvernului.

Înființarea agenției AMEPIP este o decizie cu costuri importante și beneficii incerte. Agenția va colecta 0,1% din veniturile companiilor de stat și, pentru această activitate, va avea aproape 100 de angajați și 8 mașini, în condițiile în care multe companii de stat au deja pierderi de sute de milioane de lei. În plus, salariul președintelui AMEPIP va fi de 4.000 de euro pe lună, ceea ce reprezintă un cost considerabil pentru buget. Pe lângă costurile financiare directe, există și riscul ca o astfel de agenție să genereze birocrație suplimentară și să slăbească eficiența activităților companiilor de stat.

Într-un context în care economia are nevoie de măsuri de stimulare și de susținere a mediului privat, aceste resurse ar putea fi folosite în moduri mult mai productive. Economia României are nevoie de un mediu fiscal stabil și predictibil, care să încurajeze investițiile și să susțină creșterea. În loc să cheltuiască resursele pe agenții precum AMEPIP, guvernul ar trebui să se concentreze pe măsuri care să îmbunătățească eficiența administrației publice și să creeze un mediu propice pentru dezvoltarea afacerilor și pentru crearea de locuri de muncă. Guvernul ar trebui să caute să-și consolideze poziția fiscală prin reducerea cheltuielilor neesențiale și prin eficientizarea administrației publice. Aceasta ar duce la o economie mai sănătoasă și mai durabilă pentru toți românii. Creșterea taxelor și impozitelor ar putea duce la un declin economic și la o reducere a competitivității economiei noastre pe termen lung. Este important să avem o viziune de ansamblu și să înțelegem că o economie puternică nu se bazează pe o taxare punitivă, ci pe un climat de afaceri atractiv și pe investiții solide în domenii cheie, cum ar fi educația, cercetarea și infrastructura.

De ce credeți că am ajuns în situația aceasta?

Pollyanna Hangan: Cred că am ajuns în această situație din cauza unei lipse de viziune pe termen lung și a unui management defectuos al resurselor publice. În ultimii ani, am observat o tendință de a rezolva problemele bugetare prin creșterea taxelor, în loc să ne concentrăm pe îmbunătățirea eficienței administrației publice și pe creșterea productivității economice. De asemenea, pare să existe o anumită rezistență în a efectua reforme structurale profunde, probabil din cauza dificultăților politice pe care le presupun. Aceste reforme, cu toate că ar putea fi nepopulare într-o primă fază, sunt esențiale pentru a asigura o dezvoltare economică durabilă și o îmbunătățire reală a nivelului de trai. În plus, cred că o parte din problemă se datorează și unui nivel scăzut de educație economică în rândul populației. Oamenii trebuie să înțeleagă că majorarea taxelor nu este o soluție magică pentru rezolvarea problemelor economice și că, în cele din urmă, ei sunt cei care plătesc prețul acestor măsuri, prin prețuri mai mari, salarii mai mici și șomaj.

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, spune că, prin noul pachet fiscal, sectorul public se salvează pe spatele sectorului privat, „reducându-i acestuia din urmă libertatea economică de a produce veniturile și avuția noastră, pe care guvernul își bazează politicile de redistribuire”. “Oare nu găina cu ouăle de aur ar trebui protejată, sau am înțeles eu greșit? Bravo! S-a mai rezolvat o dată problema bugetară, așa cum s-a mai „rezolvat” de câteva ori înainte și se va „rezolva” și în următoarele nenumărate cazuri”, spune economistul Lucian Croitoru. Care este opinia dvs? (https://financialintelligence.ro/lucian-croitoru-prin-noul-pachet-fiscal-sectorul-public-se-salveaza-pe-spatele-sectorului-privat-oare-nu-gaina-cu-ouale-de-aur-ar-trebui-protejata-sau-am-inteles-eu-gresit-bravo-s-a-mai-rezolvat/)

Pollyanna Hangan: Împărtășesc opinia domnului Lucian Croitoru. Este evident că acest pachet fiscal impune o povară suplimentară asupra sectorului privat, într-o încercare de a rezolva problemele sectorului public. Însă aceasta este o strategie pe termen scurt, care, în loc să adreseze cauzele profunde ale problemei, cheltuieli uriașe pe sinecuri și colectare deficitară, doar acoperă temporar simptomele. Sectorul privat este motorul creșterii economice, iar limitarea libertății sale economice prin impunerea unor taxe și impozite mai mari duce la descurajarea investițiilor și la diminuarea competitivității. În loc să se concentreze pe cum să obțină mai mult de la „găina cu ouăle de aur”, guvernul ar trebui să se gândească cum să o ajute pe aceasta să fie mai productivă și să producă mai multe „ouă”. Politica de redistribuire este importantă pentru a asigura un nivel minim de echitate în societate, însă aceasta nu trebuie să se realizeze în detrimentul creșterii economice. O economie puternică și dinamică este cea care va genera, în final, veniturile necesare pentru a susține politica de redistribuire și pentru a finanța serviciile publice de calitate. Este necesară o abordare mai echilibrată, care să combine o fiscalitate rezonabilă cu reforme structurale în sectorul public și cu măsuri de stimulare a investițiilor și a inovației în sectorul privat.

Mediul de afaceri și-a exprimat în ultima perioadă nemulțumirea cu privire la creșterile de taxe și impozite, dar guvernul pare surd la doleanțele privaților. Oare nu vom intra în probleme și mai mari, dacă vor pune presiune și mai mare asupra mediului de afaceri?

Pollyanna Hangan: Cu siguranță, este o îngrijorare validă. Majorarea taxelor și impozitelor poate avea efecte negative asupra mediului de afaceri, ducând la diminuarea investițiilor, la reducerea ritmului de creștere a companiilor și chiar la închiderea unora dintre ele. În plus, aceste măsuri pot descuraja antreprenoriatul și pot împiedica dezvoltarea de noi afaceri. Guvernul ar trebui să asculte vocea mediului de afaceri și să încerce să găsească un echilibru între nevoia de a crește veniturile bugetare și necesitatea de a menține un mediu de afaceri competitiv și favorabil dezvoltării. Creșterea taxelor nu ar trebui să fie prima soluție la care se recurge în încercarea de a echilibra bugetul. În plus, este esențial să ne concentrăm și pe partea de cheltuieli a bugetului. O gestionare mai eficientă a resurselor publice poate genera economii semnificative, fără a pune o presiune suplimentară asupra sectorului privat. Dacă continuăm să punem presiune asupra mediului de afaceri prin măsuri fiscale restrictive, există riscul de a intra într-o spirală negativă, în care creșterea economică se încetinește, iar veniturile bugetare scad, ceea ce ar putea duce la probleme și mai mari pe termen lung.

Autoritățile vor să impoziteze clădirile rezidențiale ce depășesc, cumulat, 500.000 de euro. Care este opinia dvs. cu privire la această inițiativă? Se poate face acest lucru? Oare nu se va declanșa o criză imobiliară? Cum se pot evalua clădirile? 

Pollyanna Hangan: Această inițiativă, deși poate părea la prima vedere o modalitate de a taxa „bogăția”, ridică multe întrebări și poate avea consecințe neașteptate. În primul rând, punerea în aplicare a unei astfel de măsuri poate fi foarte complicată. Evaluarea clădirilor la o valoare de piață corectă și actualizată este o sarcină dificilă și poate duce la dispute între proprietari și autorități. În al doilea rând, există riscul de a afecta negativ piața imobiliară. O impozitare excesivă poate descuraja investițiile în imobiliare, poate conduce la scăderea prețurilor imobiliarelor și poate provoca o criză în acest sector. În al treilea rând, măsura poate avea un impact asupra persoanelor care dețin proprietăți imobiliare de valoare, dar care nu au neapărat un venit mare, cum ar fi pensionarii care locuiesc în case de familie, de patrimoniu, de valoare mare. Acești oameni ar putea fi forțați să vândă proprietățile pentru a face față taxei, ceea ce ar fi o situație foarte nedreaptă. În concluzie, orice inițiativă de acest gen ar trebui să fie bine gândită și să ia în considerare toate consecințele posibile. În loc să ne concentrăm pe crearea de noi taxe, ar trebui să ne concentrăm mai mult pe îmbunătățirea eficienței sistemului fiscal existent și pe combaterea evaziunii fiscale.

Credeți că este o măsură bună impozitarea pentru IT, construcții, agricultură?

Pollyanna Hangan: În teorie, toate sectoarele economice ar trebui să contribuie la bugetul de stat în funcție de profitabilitatea lor. Dar trebuie să ne gândim și la impactul asupra sectoarelor ce urmează să fie impozitate. În ceea ce privește IT-ul, acesta este un sector cu o creștere rapidă și cu un mare potențial de dezvoltare. Este important să menținem un mediu fiscal favorabil care să stimuleze inovația și creșterea în acest sector. Impozitarea excesivă ar putea descuraja acest ritm de creștere și ar putea conduce la pierderea oportunităților de creare a locurilor de muncă.

În domeniul construcțiilor, impozitarea trebuie să țină cont de specificul acestui sector, care este adesea caracterizat de flutuații mari ale veniturilor. O impozitare excesivă ar putea conduce la o scădere a investițiilor în construcții, cu impact negativ asupra economiei în ansamblu, în condițiile în care se vede clar că piața imobiliară este în declin, iar muncitorii (și afacerile) din construcții pleacă din țară.

În ceea ce privește agricultura, este important să avem în vedere faptul că este un sector în care multe gospodării sunt mici și au venituri limitate, iar mâna de lucru este extrem de puțină. O impozitare excesivă va avea un impact negativ asupra producției agricole, putând duce la creșterea importurilor de produse agricole ieftine și la falimentarea agriculturii românești.

În concluzie, impozitarea în aceste sectoare trebuie să fie echilibrată și trebuie să țină cont de specificul fiecărui sector, pentru a nu descuraja investițiile și creșterea. De asemenea, este important să se facă eforturi de a combate evaziunea fiscală și de a asigura o colectare eficientă a impozitelor.

Cum va afecta economia creșterea preconizată a TVA?

Pollyanna Hangan: Creșterea TVA poate avea un impact semnificativ asupra economiei și poate afecta atât consumatorii, cât și întreprinderile. În primul rând, introduce, din nou, un risc inflaționist. De abia se temperase inflația și Guvernul o stimulează din nou. Pentru consumatori, o creștere a TVA înseamnă, în mod obișnuit, o creștere a prețurilor la bunurile și serviciile pe care le cumpără. Acest lucru poate duce la o scădere a puterii de cumpărare și la o reducere a consumului, ceea ce poate avea un impact negativ asupra economiei în ansamblu. Pentru întreprinderi, o creștere a TVA poate însemna costuri mai mari, care pot reduce profitabilitatea lor. În plus, creșterea prețurilor poate duce la o scădere a cererii pentru produsele și serviciile lor, ceea ce poate afecta negativ veniturile lor. Pe de altă parte, creșterea TVA ar putea duce la creșterea veniturilor bugetare, care ar putea fi utilizate pentru finanțarea unor proiecte sau politici publice importante. Cu toate acestea, aceste beneficii vor fi contrabalansate de impactul negativ asupra economiei și a bunăstării cetățenilor.

Autoritățile vor să scadă și plafonul la microîntreprinderi, sub 300.000 de euro. Știu că la scăderea plafonului de la 1 mil. la 500.000, multe microintreprinderi s-au desființat. Și practic nu s-a mai plătit nimic. Care este opinia dvs.?

Pollyanna Hangan: Această propunere ridică îngrijorări extrem de serioase. Microîntreprinderile sunt o componentă vitală a economiei noastre, oferind locuri de muncă, stimulând inovarea și contribuind la diversitatea economică. Reducerea plafonului ar putea descuraja antreprenoriatul și ar putea avea un impact negativ asupra economiei în ansamblu. Când plafonul a fost redus acum câteva luni, multe microîntreprinderi s-au desființat. Acesta este un semnal de alarmă, pe care Guvernul îl ignoră. Un număr de 22.598 de microîntreprinderi s-au desființat în primele patru luni ale anului 2023. Aceasta este o tendință îngrijorătoare care arată că reducerea plafonului poate avea un impact negativ semnificativ asupra numărului de microîntreprinderi active în economie. Nu numai că acest lucru duce la pierderea locurilor de muncă și la diminuarea activității economice, dar poate reduce și veniturile bugetare, dacă aceste întreprinderi încetează să mai funcționeze și, prin urmare, să mai plătească taxe.

Prin urmare, propunerea de a reduce în continuare plafonul la sub 300.000 de euro trebuie tratată cu mare precauție. Având în vedere experiența anterioară, este posibil să avem de-a face cu consecințe negative semnificative pentru economie și pentru locurile de muncă. Trebuie să ne concentrăm pe sprijinirea și încurajarea microîntreprinderilor, nu pe crearea unor obstacole suplimentare pentru activitatea lor. Este esențial ca orice schimbări în sistemul fiscal să fie bine gândite și să ia în considerare impactul pe care îl vor avea asupra întreprinderilor mici. În loc să ne axăm pe crearea de noi bariere pentru aceste întreprinderi, ar trebui să ne concentrăm pe crearea unui mediu care le susține și le stimulează creșterea.

Vă mulţumesc!

BVB | Știri BVB

Obligatiuni Autonom Services 2024 (AUT24E) (14/06/2024)

Numire intermediar emisiune obligatiuni

Obligatiuni Autonom Services 2026 (AUT26E) (14/06/2024)

Numire intermediar emisiune obligatiuni

ONE UNITED PROPERTIES (ONE) (14/06/2024)

Informare Depozitarul Central - operare majorare capital social - nr. actiuni