La finalul săptămânii trecute Rezerva Federală (FED) a organizat ediția din 2026 a Simpozionului pe teme de politică monetară de la Jackson Hole. Această conferință importantă organizată la sfârșit de vară, începând din 1978, reunește reprezentați la vârf ai băncilor centrale de pe glob și reprezintă o platformă unică pentru lansarea de semnale de politică monetară, cu impact la nivelul piețelor financiare. Tema Simpozionului din acest an a fost Inovația financiară: consecințe pentru sistemele de plăți și politica monetară.
Ca în fiecare an, cel mai important aspect al acestei conferințe este discursul Președintelui FED. A fost prima prezentare la Simpozionul de la Jackson Hole a noului Președinte al băncii centrale din SUA, Kevin Warsh.
În debutul discursului intitulat În vremea noastră, Președintele FED s-a referit la punctul de inflexiune din istoria economiei, determinat de implementarea inteligenței artificiale și a atras atenția cu privire la o serie de necunoscute asociate acestui proces, inclusiv impactul asupra productivității multifactoriale și ritmului anual potențial de creștere, structura de piață rezultată și consecințele din perspectiva conduitei politicii monetare.
Pe de altă parte, Kevin Warsh a subliniat principiile de politică monetară din perioada mandatului început în luna mai anul curent:
- deciziile de politică monetară vor depinde, în primul rând, de tendințele din economie și mai puțin de fluctuațiile conjuncturale;
- accentul pe evaluarea echilibrului curent și prospectiv între cererea agregată și oferta agregată;
- o țintă de inflație anuală de 2% (pe indicatorul PCE) fermă și fixă;
- responsabilitatea privind ocuparea forței de muncă, concomitent cu stabilitatea prețurilor;
- rata dobânzii de politică monetară reprezintă principalul instrument de politică monetară;
- creșterea importanței controlului masei monetare (unul din principiile de politică monetară de dinainte de Marea Recesiune);
- o bancă centrală mai discretă, prin reducerea rolului orientării prospective.
Nu în ultimul rând, Guvernatorul FED a analizat evoluțiile macroeconomice recente din SUA, prima economie, cu o pondere de aproximativ 26% în economia mondială. Pe de o parte, Kevin Warsh a evidențiat creșterea puternică a investițiilor în echipamente și active intangibile (drepturi de proprietate intelectuală) pe parcursul ultimelor trimestre, evoluție determinată, în principal, de implementarea inteligenței artificiale (inclusiv pentru dezvoltarea infrastructurii necesare). Astfel, investițiile în echipamente și în drepturi de proprietate intelectuală au crescut cu un ritm mediu anual de peste 9% în SUA în prima jumătate din acest an, potrivit estimărilor preliminare ale Departamentului Comerțului de la Washington, reprezentate în graficul de mai jos.
Totodată, Guvernatorul FED a atras atenția cu privire la creșterea puternică a rezultatelor raportate de companii (marjele de profit pentru companiile din indicele bursier S&P 500 se poziționează peste media istorică), nivelurile reduse ale primelor de risc și climatul stabil din piața forței de muncă.
Pe de altă parte, Kevin Warsh a evidențiat persistența inflației cu mult peste nivelul țintă de 2% în perioada recentă. De altfel, inflația anuală (pe indicatorul PCE) s-a situat peste 2% pe parcursul ultimelor 65 de luni, cea mai lungă perioadă de la finalul anilor 1980 și începutul anilor 1990, aspect reflectat în graficul de mai jos. Totodată, analiza FED indică creștere cu o rată anuală de peste 3% la 54% din bunurile și serviciile din coșul PCE în ultimele 12 luni.
Cu alte cuvinte, principala provocare pentru banca centrală în prezent este reprezentată de nivelul ridicat al inflației, reprezentantul FED semnalând perspectiva majorării ratei de dobândă de politică monetară pe termen scurt. De altfel, în urma discursului de la Jackson Hole, probabilitatea ca FED să majoreze rata dobânzii de politică monetară la ședința următoare (în luna septembrie) a crescut, situându-se la aproximativ 62% în prezent.
Perspectivele de majorare a costului finanțării pe termen scurt în SUA într-o perioadă dominată de incertitudini geopolitice, provocări fără precedent din sfera finanțelor publice, context electoral și multe necunoscute asociate implementării revoluției inteligenței artificiale ar putea determina o undă de șoc pe piețele internaționale de acțiuni. Totodată, perspectivele unei conduite discreționare a politicii monetare din SUA (după câteva decenii de orientare prospectivă) ar putea conduce la intensificarea volatilității pentru o perioadă mai lungă de timp pe piețele financiare internaționale. Aceste posibile consecințe ale schimbărilor la nivelul politicii monetare din SUA coroborate cu provocările fără precedent din sfera finanțelor publice și cu erodarea multilateralismului sunt factori care pot conduce la incidența unei crize economico-financiare mondiale de proporții, mai puternică comparativ cu Marea Recesiune.
| Știri BVB