Update articol:

Kurt Weber: Conform studiului CxO, cei mai mulți executivi consideră fondurile EU ca șansa principală în redresarea economică (video)

 Aceştia nu văd o redresare economică completă în 2021

 

Horvath Partners (HuP), companie de consultanță în management cu peste 1000 de experți și birouri în Europa și Orientul Mijlociu, a derulat pe parcursul anului 2020 studiul CxO în cadrul căruia  au fost realizate peste 240 de interviuri structurate cu directori executivi din cele mai mari companii, inclusiv din România, privind prioritățile lor post-Corona și direcțiile strategice de redresare economică, iar pentru România și privind tematica absorbției și a direcțiilor de utilizare a fondurilor europene. Subiectele principale ale interviurilor au fost: (i)Dezvoltare economică preconizată; (ii)Provocări actuale; (iii)Priorități pe termen lung; (iv)Evoluții preconizate ale industriei; (v)Redresare economică și fonduri europene.

Structura studiului acoperă toate industriile relevante și are ca scop principal facilitatarea dialogului între autorități și mediul de afaceri  cu referire la  priorităţile liderilor din business, respectiv ținta valorificării integrale a fondurilor europene, dar și la alocarea acestor fonduri pe domeniile care asigură României un avantaj competitiv sustenabil în contextul Green Deal.

Kurt Weber,Managing Director la Horvath & Partners Romania, ne-a povestit, într-un inteviu, ce înseamnă acest studiu şi care au fost rezultatele.   

Reporter: Cum apreciați rezultatele studiului Priorități majore post-Corona Redresare economică și fonduri europene, realizat în România, comparativ cu alte state unde aţi mai făcut astfel de studii?

 

Kurt Weber: Studiul a fost făcut după o metodologie folosită de HuP la nivel internățional. Pentru România chestionarul a fost completat și cu secțiunea referitoare la tema fondurilor europene, temă pe care am considerat-o de maximă importanţă în contextul crizei economice generate de pandemia de Coronavirus, dar și a șansei pe care aceste fonduri o reprezintă pentru relansarea economică. Rezultatele sunt surprinzător de asemănătoare atât în ceea ce privește prioritățile, cât și ariile considerate de minim interes de către CxO din perspectiva recuperării post criză. De exemplu digitalizarea este considerată de toți executivii ca fiind de departe cel mai adecvat răspuns la condițiile actuale (62% dintre participanţi în panelul international, respectiv 66% în România), iar activitățile de M&A și ajustări ale lanțului de aprovizionare ca fiind între cele mai puțin importante. Cel puțin aceste ultime aspecte vin să contrazică tendințe considerate oarecum prioritare de diverse companii de analiză în piață și arată importanţa cercetării de piață aplicate.

Reporter: Ați găsit deschidere din partea directorilor generali/ financiari pentru a răspunde întrebărilor studiului?

Kurt Weber: Absolut, cei mai mulți au acceptat să participle la acest studiu și cred că rezultatele sunt suficient de interesante ca să răsplătească efortul făcut. Pentru România, au fost câteva zeci de executivi din toate domeniile economice, de exemplu din industria energetică 19% din totalul respondenților, din cea de petrol și gaze respectiv industria chimică – aproximativ 10%, din industria de banking, servicii financiare, aviație sau agricultură undeva în jurul valorii de 7%. În total peste 250 de executivi ,inclusiv din Romania,au acceptat invitația.

Reporter: Care sunt cele mai mari temeri ale acestora, din punct de vedere al revenirii business-ului?

Kurt Weber: Răspunsurile sugerează că, în mod firesc, criza sanitară și implicit criza economică sunt subiectele centrale, securitatea angajaților și a clienților reprezentând prioritatea imediată. Revenirea economică este estimată de majoritatea respondenților a se întâmpla în 2022.

Reporter: Care sunt principalele obiective ale managerilor pentru revenirea din criză post Corona?

Kurt Weber: Răspunsurile sugerează că, alături de digitalizare, regândirea strategiilor, adaptarea modelelor de business, respectiv reorientarea angajaților către aceste noi modele de business, sunt zonele de maximă preocupare pentru majoritatea executivilor, la nivel national, dar și international.

Reporter: Se așteaptă managerii din România la o criză economică de proporţii în acest an?

Kurt Weber: Cei mai mulți executivi nu văd o redresare economică completă în 2021. Speranțele de a ne întoarce la nivelul anului 2019 se leagă de anul 2022: aproximativ 80% din respondenți in studiul international, respectiv 60% la cel făcut în România. De precizat că studiul a fost derulat în cea mai mare parte înainte de ceea ce acum numim “valul 2 sau 3” al pandemiei, în consecință e posibil ca aceste rezultate să fie în zona mai degrabă optimistă.

Reporter: Cum văd managerii din România revenirea după Covid?

Kurt Weber: E o opinie dominantă că, fără schimbări semnificative în strategiile și modelele de business, dar și de alinierea cu noua paradigmă economică europeană, nu e posibilă o redresare economică.

Reporter: Există un apetit pentru atragerea de fonduri europene, în vederea redresării?

Kurt Weber: Majoritatea executivilor din Romania consideră fondurile EU ca fiind șansa principala în redresarea economică, 53% declarându-se foarte interesați de acest subiect.

Reporter: Cum văd managerii din România relaţia cu autoritățile, în acest an?

Kurt Weber: 73% consideră reducerea birocrației (inclusiv internă) și optimizarea cadrului institutional (53%) alături de îmbunătățirea competențelor personalului implicat (53%) ca fiind prioritare.

Reporter: Care sunt principalele măsuri de business pentru recuperarea economică, în opinia dvs?

Kurt Weber: Provocările aduse de criza sanitară sunt, după ultimele informații, departe de a se fi încheiat. Estimările organismelor internaționale (IFM,WB) apreciază că această criză economică este cea mai gravă de la al 2-lea Război Mondial, mult mai gravă decât criza din 2009, iar efectele economice ale valului doi sunt încă în evaluare. Această provocare vine însă pentru România –spre deosebire de criza din 2009 – și cu o șansă extraordinară, peste 80 miliarde EUR care ar trebui să fie fundamentul unei recuperări rapide, 33 miliarde alocate prin Planul Național de Redresare și Recuperare (NFRR).

Ceea ce pare să lipsească la acest moment este o strategie consistentă care să asigure maxim de efect economic sustenabil (pe termen lung) -un proiect de țară – care să asigure:

  • utilizarea eficientă a acestor fonduri, în domenii care să României competitivitatea, și
  • un plan coerent astfel încât să reușim să avem un grad de absorbție de 100%.

Această startegie trebuie să fie aliniată și cu noua paradigmă economică europeană definită de Green Deal, iar mediul de business trebuie să fie partenerul esenţial al Guvernului. E nevoie mai mult decât oricând de stabilitate, predictibilitate, transparență și dialog.

Este nevoie de un mediu de afaceri favorabil și, nu în ultimul rând, de profesionalizarea și depolitizarea instituţiilor cheie ale statului (în special Ministere cu rol economic sau Autorități), de asigurarea stabilității unui management profesionist în toate marile companii controlate de stat și la toate nivelurile, de obiective clare și termene de realizare ferme.

România este din păcate în coada clasamentului la mulți indicatori care dau măsura competitivității economice, de exemplu nivelul exporturilor sau indicatori care măsoară nivelul de digitalizare (DESI), dar și prețul energiei în ultimii ani (anteriori 2020). Și sunt doar câteva exemple.

Avem nevoie de un învățământ care să ofere oameni pregătiți pentru industriile viitorului, cu abilități digitale consistente, avem nevoie de infrastructură (sanitară, de transport, dar și energetică-infrastructură critică) la nivel European, dar mai ales de alocarea inteligentă a resurselor, către industrii care pot concura cu success în EU. De exemplu industria energetică este esențială pentru a oferi competitivitate, dar România avea al 4-lea cel mai mare preț al energiei pe piața en-gros în 2018, cu 57,44 EUR /MwH (conform Eurostat, după Cipru, Grecia și Spania care înregistrează undeva în jurul a 60 EUR/Mwh). Fără prețuri competitive la energie, multe dintre industriile care concurează pe piețele internaționale nu au prea multe șanse, în pofida unui regim favorabil de taxare a companiilor sau a unei forțe de muncă relativ mai ieftină și calificate. Referitor la competențele digitale, suntem pe al 3-lea cel mai slab loc (depășind cu 40 de puncte doar Grecia și Bulgaria conform Eurostat DESI Index 2020) și pe ultimul loc în EU la digitalizarea instituţiilor publice, dar și utilizarea internetului (2 dintre cele 5 dimensiuni măsurate de indexul DESI). Și mai elocvent este că în ultimii 5 ani România nu a înregistrat practic niciun progres în 4 dintre aceste 5 dimensiuni, singurul domeniu cu un progres real fiind cel al conectivității. Îmi permit aici o remarcă: este singura dimensiune în care activează exclusiv mari companii private din telecom. Poate că este timpul să analizăm dacă rolul (și ponderea) capitalului privat în dezvoltarea economică este cel de dorit. Un ultim exemplu: media alocării pentru bugetul de cercetare dezvoltare în UE este de 1,40%. România este și aici pe ultimul loc cu o alocare de 0,49% (Eurostat date 2018). Pe scurt avem mult de recuperat dar şi o şansă extraordinară pe care nu ne permitem şi nu ar trebui să o ratăm.

Vezi aici Studiul: Horváth Partners_Studiu CxO_

BVBStiri BVB

UCM RESITA S.A. (UCM) (12/05/2021)

Convocare AGAO 16.06.2021

CONPET SA (COTE) (12/05/2021)

Disponibilitate raport trim 1 2021

MedLife S.A. (M) (12/05/2021)

Disponibilitate raport trim 1 2021

PURCARI WINERIES PUBLIC COMPANY LIMITED (WINE) (12/05/2021)

Conferinta telefonica investitori de retail Rezultate financiare Tr. I 2021