Update articol:
Proiect editorial susținut de AKCENTA

Leul, virusat de Covid. Cum ne protejăm de riscul valutar

Leul, virusat de Covid. Cum ne protejăm de riscul valutar akcenta

2020 este cel mai rău an pandemic din ultima sută de ani și cel mai prost an economic de la Marea Depresiune din 1929, a declarat, recent, la Paris Peace Forum, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva.

Planurile de afaceri și previziunile economice au fost date peste cap, iar oamenii de afaceri s-au văzut în fața necunoscutului. Blocajele în comerțul mondial au fost însoțite de o volatilitate mare pe piețele financiare. Speranțele se leagă acum de distribuirea vaccinurilor anti-Covid, iar estimările instituțiilor financiare arată că economia va merge mai bine în 2021. În contextul incertitudinii, dincolo de previziuni, oamenii de afaceri trebuie să își facă temele, pentru a lua cele mai bune decizii.

Stimulente pentru economie

Vindecarea parțială și incertă de până acum a necesitat un pachet de stimulente, ca o ”medicamentație” pentru o populație planetară, aflată în cel mai mare stres psihologic și economic cunoscut vreodată, în valoare de 12 000 miliarde de Dolari, reprezentând măsuri fiscale ale guvernelor și lichiditate injectată de băncile centrale, potrivit Dr. Napoleon Pop, fost membru al Consiliului de Administraţie al BNR.

Banca Naţională a României precizează într-un raport că economia globală și cea europeană au cunoscut o revenire puternică, deși parțială, în trimestrul al treilea, cu sprijinul politicii fiscale și al politicii monetare, însă perspectiva acestora pe orizontul apropiat de timp s-a deteriorat vizibil, sub impactul noului val pandemic și al intensificării măsurilor restrictive asociate.

Pandemia a dus la o întrerupere fără precedent a comerțului mondial, cu repercusiuni semnificative asupra comerţului

În acest context, evoluţia Leului în raport cu principalele monede (Dolar, Euro, Lira sterlină, Francul elveţian) din acest an şi în perspectivă, reprezintă un factor esenţial pentru derularea afacerilor.

De exemplu, evoluția Leului în raport cu Euro se reflectă imediat în puterea de cumpărare a populației, în principal prin importuri. O creştere a valutei Euro în raport cu Leul duce iminent la majorarea ratelor la creditele în valută, chiar dacă rata Euribor la 3 luni este negativă, iar Robor la 3 luni este pozitivă, iar numărul creditelor în valută a scăzut mult în ultimii ani, în condiţiile în care oficialii BNR au susţinut creşterea creditului în moneda locală, în detrimentul creditului în valută.

Repercusiuni semnificative s-au răsfrâns asupra importatorilor şi exportatorilor. Aceștia din urmă au avut mai mult de suferit din cauza pandemiei, mai mult de jumătate dintre exportatori având scăderi de peste 50% în vânzări în perioada stării de urgență (iar în cazul a 12%, scăderea a fost de peste 75% din vânzări), se arată într-un sondaj realizat de Banca Națională a României (BNR) în lunile mai și iunie 2020, publicat în septembrie.

Dintre firmele care importă bunuri, 40% au avut reduceri de peste 50% ale vânzărilor în perioada de vârf a restricțiilor (doar 8% dintre importatori au avut reduceri de peste 75% a cifrei de afaceri).

Conform datelor privind comerțul internațional cu bunuri și servicii, atât scăderea exporturilor, cât și cea a importurilor a avut loc în special ca urmare a reducerii cererii pentru produse din grupa de produse mașini și echipamente de transport, care are cea mai însemnată pondere în structura ambelor fluxuri comerciale.

Potrivit BNR, comprimarea masivă a exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o vizibil pe cea a importurilor în acest an, determinând o reamplificare a dinamicii anuale a soldului negativ al balanței comerciale. Deficitul de cont curent a continuat totuși să scadă în termeni anuali ca urmare a ameliorării dinamicii balanței veniturilor primare și a celor secundare, pe seama veniturilor din participații la capital și a intrărilor din fonduri europene, susţine BNR.

Analiştii susţin că, pe partea de schimburi comerciale, exporturile au scăzut, însă au crescut transferurile (plus 500 milioane de Euro între ianuarie-august), ceea ce ar putea presupune că unii dintre românii întorşi acasă din cauza pandemiei continuă să lucreze, de la distanţă, pentru angajatorii lor şi îşi primesc salariile prin virament bancar.

În aceste condiții, comercianții trebuie să fie cu atât mai atenți la cursul de schimb și la comisioanele plătite în cursul tranzacțiilor, mai ales că analiștii se așteaptă în continuare la fluctuații pe piața valutară. Pentru a fi pregătiți pentru volatilitate, comercianții trebuie să aibă în vedere că se pot proteja împotriva riscului valutar, folosind pârghiile financiare specifice.

Presiune pe Leu

Cursul de schimb Leu/Euro a avut în acest an o depreciere rezonabilă, sub 3% de la începutul anului, spune analistul Adrian Codirlaşu, care este de părere că echilibrul se va păstra şi în anul ce vine dacă nu va exista o scădere a ratingului de ţară.

Evoluția viitoare a cursului Euro-Leu depinde de punerea în aplicare a măsurilor sociale decise de majoritatea parlamentară, în special a majorării pensiilor cu 40%, atrăgea atenția în septembrie președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care a spus că nu crede, totuşi, într-o prăbușire a monedei naționale.

Daniel Dăianu punea fluctuația monedei naționale și pe seama evoluțiilor monedelor din regiune, însă a punctat că deciziile economice și politice interne cântăresc foarte greu: “Leul pierde teren pentru că este cel mai fin seismograf, piata valutară nu are cum să nu fie mișcată, uneori chiar de evenimente mici, dar când vorbim de evenimente cum sunt cele de la noi, cum să nu fie mișcată?! Avem și o piață subțire, putem să avem ieșiri de bani din țară. Însă nu trebuie să considerăm că am pierdut bătălia și Leul este pe ducă”.

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, explica la începutul lunii septembrie, în momentul în care Euro a mai înregistrat un salt în fața Leului, că Leul își va găsi un echilibru relativ rapid dacă nu vor apărea derapaje în privința politicilor publice, precum majorarea nesusținută de pensii și salarii, care vor duce la o creștere a riscului de instabilitate. De regulă, dinamica cursului de schimb indică o percepție negativă pe care o au piețele financiare față de România.

Fluctuațiile recente ale cursului de schimb Leu/Euro – antrenate de creșterea aversiunii globale față de risc în contextul reacutizării crizei pandemice, dar și de decizii politice interne ce induc riscuri la adresa sustenabilității finanțelor publice – au fost sensibil mai modeste decât cele din regiune, susţine şi BNR.

Valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9398, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,0102 Lei pentru un Euro.

O depreciere a Leului în raport cu Euro aduce scumpiri, în primul rând, pentru produsele care vin din import, dar și dobânzi mai mari pentru creditele care sunt luate în Euro.

Pe fondul pandemiei și în contextul volatilității de pe piețele financiare, dar și al digitalizării accelerate, companiile pot apela la fintech-uri pentru eficientizare, unde operațiunile valutare sunt mai avantajoase decât la bănci.

Previziuni pentru următoarea perioadă

Potrivit BNR, incertitudinile asociate noilor previziuni macroeconomice continuă să fie extrem de ridicate în actualul context, inducând riscuri în dublu sens la adresa perspectivei inflației pe orizontul proiecției. Sursa lor majoră rămâne, cel puțin pe termen scurt, pandemia de coronavirus și măsurile restrictive asociate (în contextul noului val ce crește puternic în intensitate) și impactul exercitat de acestea asupra economiei interne și a celei europene/globale.

Conducerea BNR spune că rata anuală a inflației este așteptată să continue să scadă în viitorul apropiat la valori sensibil inferioare celor anticipate anterior, dar să urce apoi și să se mențină pe orizontul relevant pentru politica monetară în proximitatea punctului central al țintei, similar previziunilor anterioare.

BNR mai arată că incertitudini și riscuri crescute decurg din perspectiva conduitei politicii fiscale și a celei de venituri, mai ales în absența proiectului de buget pentru 2021 și în contextul electoral, date fiind potențiala creștere mai pronunțată a cheltuielilor bugetare în 2020 (cu repercusiuni asupra execuțiilor bugetare viitoare, implicit asupra primei de risc suveran), dar și necesara inițiere în perspectivă apropiată a consolidării bugetare; impactul consolidării ar putea fi contrabalansat parțial de atragerea fondurilor europene alocate României prin pachetul de redresare economică și prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE.

Incertitudini și riscuri semnificative decurg de asemenea din mediul extern, în condițiile redresării relativ mai solide a economiilor europene în trimestrul III, care ar putea fi, însă, întreruptă sau chiar inversată ușor de noul val pandemic și de măsurile restrictive asociate.

Pe de altă parte, Adrian Codîrlaşu spune că România stă mult mai bine decât în criza din 2008, iar volatilităţile au fost mult mai bine gestionate: “Dacă, după alegeri, guvernul va prezenta un plan credibil de ajustare fiscală, pe 3-4 ani, atunci nu văd niciun pericol, din acest punct de vedere. Nu cred că vom mai asista la vreo perioadă de austeritate. O propunere de revenire, într-un orizont de 4 ani, la un deficit bugetar de 3% din PIB, însoţită de un plan credibil, este o măsură suficientă pentru ca nimeni să nu aibă un motiv de retrogradare a ratingurilor României“.

Loc pentru reducerea dobânzilor şi a rezervelor minime obligatorii

JP Morgan, agenție care ne-a menținut deocamdată ratingul de țară în categoria recomandată pentru investiții, a transmis într-un raport că Banca Națională a României (BNR) are spațiu suficient pentru scăderea dobânzii de politică monetară, pe fondul reducerii inflației și a creșterii numărului de cazuri Covid. Analiștii arată: “BNR are mult spațiu pentru a-și reduce rata de politică monetară și, având în vedere creșterea cazurilor de Covid-19, ne așteptăm la acțiune, în acest sens, înainte de sfârșitul anului“.

Rata politicii monetare în România este de 1,50 %, cea mai mare în regiune. Decalajul este deosebit de mare în raport cu Polonia, care a fost menționată în trecut de guvernatorul BNR ca reper pentru Banca Națională. Răspunsul BNR la COVID-19 a fost cel mai modest din cauza riscurilor fiscale și politice.

Și nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO) este încă mare în ţara noastră comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană, respectiv 6% la valută şi 8% la Lei, în prezent, faţă de media UE care este 2%, potrivit unor analişti economici. În Cehia, rezervele minime obligatorii sunt 2% în septembrie, în Polonia au scăzut în acest an la 0,5 %, în aprilie, înainte fiind 3,5 %, iar în Ungaria sunt 1%.

akenta

Pe termen scurt, analiștii se așteaptă ca BNR să menţină dobânda de politică monetară la 1,50 %, se arată în raportul “Evoluții piețe financiare 12-19 noiembrie 2020” al ACI Romania – Asociaţia Pieţelor Financiare, organizatie profesională a persoanelor care activează pe pieţele financiare locale.

Opțiuni pentru eficientizare financiară – AKCENTA

Deși estimările economice, în general, sunt mai optimiste, volatilitatea va rămâne în peisaj în perioada următoare, astfel că o soluție de eficientizare a fluxurilor financiare este necesară oamenilor de afaceri prevăzători. Indiferent dacă proiecțiile analiștilor legate de aprecierea Euro se adeveresc, va fi important și timingul acestor creșteri. Pentru a scăpa de riscul valutar și pentru a obține cele mai bune cursuri de schimb din piață, comercianții pot obține consultanță gratuită și oferte personalizate de la AKCENTA – primul fintech european destinat exclusiv companiilor. AKCENTA oferă schimb valutar la valoarea reală din piața de tranzacționare la momentul ofertării și servicii de management al riscului valutar (operațiuni Forward), ajutând astfel comercianții să minimizeze pierderile financiare ce pot interveni în cazul în care valuta de tranzacționare are o evoluție nefavorabilă.

Experiența de peste 23 de ani în servicii valutare internaționale, le permite să ofere fiecărui client ofertă personalizată, în funcție de suma tranzacționată și de oportunitățile din piața valutară, iar începând cu septembrie anul acesta, AKCENTA oferă gratuitate la toate plățile SEPA pentru toți clienții din România.

De asemenea, clienții AKCENTA pot face schimburi valutare automate prin intermediul platformei lor, putând seta un curs-target la care vor să schimbe o anumită cantitate de valută și atunci când rata de schimb atinge valoarea respectivă, tranzacția se operează automat. Descoperiți mai multe informații despre cum face economii pentru compania dumneavoastră pe www.akcenta.ro

BVBStiri BVB

PATRIA BANK S.A. (PBK) (21/01/2021)

Litigiu in care este implicata societatea

ROMCARBON SA (ROCE) (21/01/2021)

Notificare prag detineri/vot > 10%

SSIF BRK FINANCIAL GROUP SA (BRK) (21/01/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014