În urma discuțiilor purtate de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și ministrul Finanțelor Marcel Boloș, Ministerul Sănătății a publicat astăzi în transparență publică Ordonanța de Urgență care presupune creșterea cuantumului de finanțare pentru spitalele publice cu paturi.

Comparativ cu anul 2020, prețul unitar al medicamentelor și a materialelor sanitare utilizate constant în tratamentul pacienților internați în unitățile sanitare a crescut semnificativ. De asemenea, se observă o creștere importantă a costurilor de întreținere a unităților spitalicești. Din analiza Ministerului Sănătății, la nivel național se înregistrează o creștere medie cu 119,07% încălzit și iluminat, respectiv 22,69% pentru apă, canal și salubritate.

Această situație afectează în principal spitalele clinice din marile centre universitare, care asigură îngrijirea cazurilor complexe, grave, trimise din celelalte zone ale țării, cazuri ale căror costuri cu îngrijirile exced cu mult decontările făcute de CNAS se în sistemul DRG.

În ceea ce privește activitatea spitalelor, Ministerul Sănătății a efectuat o analiză comparativă pentru primele 6 luni (ianuarie-iunie) ale anului 2023 cu perioada similară a anului 2019, înainte de pandemie. Analiza a inclus activitatea pentru cele 374 spitale publice si 311 spitale private aflate în contract cu CNAS pentru servicii de spitalizare continuă și/sau spitalizare de zi.

• Se observă o scădere de 14,71% a numărului total de spitalizări continue față de anul 2019. Astfel, în primele 6 luni ale anului 2023 au fost cu 290.462 mai puține spitalizări continue față de perioada similară a anului 2019.
• Sectorul public înregistrează o creștere cu 14,02% a numărului de spitalizări de zi față de anul 2019.
• Sectorul privat înregistrează o creștere cu 63% a numărului de spitalizări de zi față de anul 2019.
• Spitalele private au înregistrat însă o creștere a activității pe toate tipurile de activitate. Dacă creșterea este moderată pe spitalizările continue, 9,66%, 8953 de pacienți tratați în plus, observăm o creștere de 63,09% a numărului de spitalizări de zi.

Orientarea spitalelor publice spre spitalizările de zi în detrimentul spitalizărilor continue este corectă și se înscrie în strategia națională de sănătate, care are ca obiectiv principal inversarea piramidei serviciilor de sănătate, eliminarea internărilor nenecesare și dezvoltarea serviciilor de ambulator.

Scăderea numărului de spitalizări continue în 2023 se înscrie astfel într-un proces firesc, de așteptat, de reducere a numărului de internări nenecesare și de tratament spitalicesc doar al cazurilor justificate.

Decontul CNAS pentru o spitalizare de zi este de 5-10 ori mai mic decât pentru o spitalizare continuă – este clar că scăderea cu 14,71% a spitalizărilor continue afectează semnificativ bugetele spitalelor publice și nu poate fi compensată de o creștere similară a numărului de spitalizări de zi, potrivit Ministerului Sănătăţii.

Dacă s-ar meţine situația actuală, s-ar acumula datorii/arierate imposibil de recuperat/plătit cu sistemul actual de finanțare, fenomen care afectează deja spitalele clinice şi ar fi afectată sever calitatea îngrijirilor pacienților internați în unitățile sanitare. Ar exista dificultăți majore în asigurarea bugetului pentru angajarea de personal absolut necesar. Această problemă devine extrem de serioasă în condițiile în care recent Guvernul României a aprobat scoaterea la concurs a posturilor din sistemul sanitar, dar constrângerile bugetare vor împiedica ocuparea unor posturi critice pentru funcționarea spitalelor, scrie MS. 

O altă problemă ar fi punerea în pericol a implementării numeroaselor Proiecte cu fonduri europene sau alte fonduri, accesate de spitale.

• Schimbări preconizate  

În acest context, pentru a asigura în mod neîntrerupt decontarea serviciilor medicale și a medicamentelor, inclusiv pentru unele servicii medicale cuprinse în cadrul programelor naţionale de sănătate curative și, în consecință, pentru a respecta drepturile asiguraților din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum și tratarea şi monitorizarea bolilor cu impact major asupra stării de sănătate, prin prezentul act normativ se reglementează stabilirea, începând cu trimestrul III al anului 2023 a unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate prin care să se asigure tranziția spre o situație similară celei anterioare contextului economic din anul 2023..

Prin aceste măsuri se urmărește deopotrivă asigurarea unei sustenabilități financiare a furnizării serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale, pentru justificarea cheltuielilor și pentru realizarea unui control al costurilor în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, preîntâmpinându-se apariţia unor disfuncţionalităţi majore în asigurarea accesului bolnavilor la serviciile medicale preventive şi curative.

Contractarea de către casele de asigurări de sănătate a  sume alocate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu destinaţie servicii medicale spitaliceşti, fără a mai fi necesară o regularizare trimestrială, având în vedere faptul că la nivelul CNAS se rețin cotele prevăzute de lege, pentru a asigura o gestionare eficientă a sumelor alocate în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru acest domeniu de asistență medicală, astfel încât să se asigure accesul neîntrerupt al asiguraților la servicii medicale, precum și pentru situații neprevăzute care pot apărea în actualul context economic, după cum urmează:

a)   la nivelul valorii aferente indicatorilor realizaţi în limita valorii de contract dacă se acoperă contravaloarea cheltuielilor efectiv realizate,

b)   la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situaţia în care valoarea aferentă indicatorilor realizaţi este mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate.

Această măsură are în vedere realizarea unui control al costurilor în unitățile sanitare cu paturi și pentru asigurarea unui acces neîntrerupt al asiguraților la servicii medicale spitalicești în unitățile sanitare cu paturi, care acordă servicii medicale spitalicești în regim de spitalizare continuă.

Necesitatea asigurării continuității reglementărilor este motivată de nevoia asigurării accesului asiguraților în mod nediscriminatoriu și neîntrerupt la acordarea și decontarea serviciilor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.