Senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc a anunțat, marți, 27 octombrie 2026, depunerea la Senat a unei propuneri legislative prin care conducătorii celor patru servicii de informații și securitate – SRI, SIE, SPP și STS – și ai celor două structuri departamentale de informații, DGPI și DGIA, ar urma să aibă mandate de cinci ani, cu posibilitatea unei singure reînnoiri.
Inițiativa legislativă, înregistrată cu numărul B590/2026, stabilește că aceeași persoană nu poate conduce una dintre aceste instituții pentru mai mult de două mandate în total, indiferent dacă acestea sunt consecutive sau separate de o perioadă de întrerupere.
„Directorul Serviciului Român de Informații și cel al Serviciului de Informații Externe sunt numiți de Parlament. Legea nu le spune însă cât timp pot rămâne în funcție. Nu există un mandat, nu există o limită, iar pentru Serviciul de Informații Externe legea nu prevede nicio procedură prin care directorul să fie eliberat din funcție”, a explicat Nicoleta Pauliuc, într-o prezentare a inițiativei.
Potrivit senatoarei, propunerea urmărește stabilirea unor reguli clare privind durata exercitării funcțiilor, încetarea mandatelor și asigurarea continuității conducerii instituțiilor din sistemul național de securitate.
-
Mandate de cinci ani și maximum două mandate pentru aceeași persoană
Propunerea vizează conducătorii Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Informații Externe (SIE), Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI) din Ministerul Afacerilor Interne și Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA) din Ministerul Apărării Naționale.
Conform inițiativei, mandatul fiecărui conducător ar avea o durată de cinci ani, iar reînnoirea ar fi permisă o singură dată.
Procedurile de numire ar rămâne neschimbate.
Astfel, directorii SRI și SIE ar continua să fie numiți de Parlament, la propunerea președintelui României, directorul SPP de către președinte, la propunerea CSAT, iar directorul STS de către CSAT.
Șefii DGPI și DGIA ar urma să fie numiți în continuare de miniștrii de resort, cu avizul CSAT.
Nicoleta Pauliuc susține că durata de cinci ani a fost aleasă prin raportare la mandatul președintelui României, care conduce Consiliul Suprem de Apărare a Țării. „Un mandat de aceeași durată dă fiecărui director timp să ducă la capăt proiectele pe mai mulți ani ale instituției. Și, pentru că nu are patru ani, durata funcției nu mai urmează mecanic ciclul politic al alegerilor parlamentare”, a explicat senatoarea.
Aceasta a precizat că mandatele directorilor nu ar începe și nu s-ar încheia automat odată cu mandatul președintelui României.
-
Noi reguli pentru eliberarea din funcție a directorilor
Un alt element al inițiativei privește stabilirea explicită a procedurilor de eliberare din funcție. Potrivit Nicoletei Pauliuc, legislația actuală nu stabilește în mod expres, pentru SIE, SPP, STS și DGIA, cine poate decide eliberarea conducătorilor din funcție și prin ce procedură.
În cazul SIE, propunerea prevede ca directorul să poată fi eliberat din funcție de Parlament, în ședință comună, la propunerea președintelui României sau a cel puțin unei treimi dintre deputați ori senatori, după modelul aplicabil SRI.
Pentru SPP, eliberarea din funcție ar urma să fie decisă de președinte, la propunerea CSAT, iar pentru STS, de către CSAT, la propunerea președintelui acestuia.
În cazul DGIA, decizia ar reveni ministrului apărării naționale, cu avizul CSAT.
De asemenea, inițiativa stabilește că pierderea definitivă a dreptului de acces la informații clasificate constituie motiv de eliberare din funcție pentru conducătorii tuturor celor șase instituții.
-
Cine va conduce serviciile în cazul expirării mandatelor
Proiectul introduce și reguli privind conducerea interimară, pentru a evita situațiile în care expirarea mandatului ar putea afecta funcționarea instituțiilor. La SRI, SPP și STS, atribuțiile directorului ar urma să fie preluate temporar de prim-adjunct, până la numirea unui nou conducător. În cazul SIE, un adjunct ar urma să fie desemnat de CSAT, la propunerea președintelui României. Pentru DGPI și DGIA, persoana care exercită temporar atribuțiile de conducere ar fi desemnată de ministrul de resort, cu informarea CSAT.
„O funcție vacantă, într-o instituție care trebuie să reacționeze pe loc la o amenințare, nu e o problemă administrativă, ci una de securitate”, a argumentat Nicoleta Pauliuc.
-
Raport anual al DGIA către comisiile parlamentare pentru apărare
Inițiativa include și măsuri pentru consolidarea controlului parlamentar asupra serviciilor și structurilor de informații. Nicoleta Pauliuc propune ca ministrul apărării naționale să prezinte anual comisiilor pentru apărare ale Parlamentului un raport privind activitatea DGIA.
Totodată, Ministerul Apărării Naționale ar urma să publice pe site-ul instituției o sinteză neclasificată a raportului. O altă modificare propusă vizează comisia parlamentară de control al SRI. Membrii acesteia ar urma să fie aleși dintre parlamentarii care fac parte din comisiile pentru apărare ale celor două Camere.
„Un termen pe ușa directorului nu ajunge. Dacă Parlamentul nu controlează cu adevărat aceste servicii și direcții, limita de mandat rămâne o formalitate”, a susținut senatoarea.
-
SIE, SPP, MApN și MAI au susținut anterior mandate de cinci ani, potrivit senatoarei
Nicoleta Pauliuc a precizat că propunerea privind mandatele de cinci ani nu reprezintă exclusiv inițiativa sa. Potrivit acesteia, în ședința Comisiei pentru apărare a Senatului din 22 septembrie 2026, reprezentanții SIE și SPP au propus mandate de cinci ani, cu posibilitatea unei singure reînnoiri, corelate ca durată cu mandatul președintelui României.
Ministerul Apărării Naționale ar fi susținut aceeași formulă pentru DGIA, iar Ministerul Afacerilor Interne ar fi propus un mandat de cinci ani, reînnoibil o singură dată, pentru DGPI. Senatoarea a explicat că o parte dintre aceste prevederi au fost formulate inițial ca amendamente la proiectul legislativ PL-x nr. 426/2024, aflat în procedură parlamentară. Amendamentele au fost însă respinse de Comisia pentru apărare a Senatului la 22 septembrie 2026.
„Am ales atunci să nu renunț. Le-am reluat, le-am completat și le-am depus ca inițiativă legislativă distinctă”, a declarat Nicoleta Pauliuc.
Proiectul anterior prevedea mandate de patru ani, cu posibilitatea unei singure reînnoiri, pentru conducătorii acelorași șase instituții.
-
Modele din SUA și Europa
În susținerea inițiativei, Nicoleta Pauliuc a invocat și modele legislative aplicate în alte state. Aceasta a menționat că directorul FBI din Statele Unite are, potrivit legii, un mandat de zece ani, în timp ce în Spania mandatul directorului serviciului de informații este de cinci ani.
În Italia, durata cumulată a mandatelor este limitată la opt ani, potrivit comparației prezentate de senatoare.
În schimb, în Germania, Franța și Regatul Unit, legislația nu stabilește mandate fixe pentru conducătorii serviciilor de informații, însă aceștia se află sub responsabilitatea executivului și sunt supuși unor mecanisme de control parlamentar.
„România nu se potrivește cu niciunul dintre cele două modele. Directorii noștri nu au mandat fix. Iar la patru dintre cele șase, SIE, SPP, STS și DGIA, legea nu spune nici cine îi poate elibera din funcție”, a afirmat Nicoleta Pauliuc.
Propunerea legislativă B590/2026 a fost depusă la Senat pe 27 octombrie 2026 și urmează să parcurgă procedura parlamentară. Prevederile privind limitarea mandatelor nu sunt în prezent în vigoare.
| Știri BVB