“Pe fondul tranziţiei energetice şi al electrificării accelerate a economiei, investiţiile în producţia de baterii, infrastructura de încărcare şi sistemele de stocare a energiei se află la niveluri record. În paralel, Uniunea Europeană ridică standardele privind siguranţa, performanţa, sustenabilitatea şi trasabilitatea acestor produse prin Regulamentul (UE) 2023/1542, care înlocuieşte vechea Directivă privind bateriile şi introduce cerinţe noi pe întreg ciclul de viaţă al produsului. Pentru companii, mesajul este clar: în economia electrificată a viitorului, succesul comercial nu va depinde doar de performanţa bateriei, ci şi de capacitatea de a demonstra conformitatea, transparenţa şi sustenabilitatea acesteia”, arată analiza realizată de SGS România, scrie Agerpres.
Conform sursei citate, cererea globală pentru baterii este alimentată simultan de mai multe tendinţe majore: creşterea pieţei vehiculelor electrice, dezvoltarea mobilităţii uşoare electrice (biciclete, trotinete şi alte mijloace de transport uşoare), extinderea capacităţilor de energie regenerabilă şi nevoia tot mai mare de stocare a energiei.
Analizele pieţei energetice arată că sistemele de stocare cu baterii sunt utilizate din ce în ce mai intens, pe măsură ce reţelele electrice încearcă să gestioneze integrarea unui volum tot mai mare de energie regenerabilă.
Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA), stocarea cu baterii reprezintă una dintre tehnologiile energetice cu cea mai rapidă rată de creştere la nivel global, pe fondul nevoii tot mai mari de flexibilitate a sistemelor energetice.
În acelaşi timp, aplicaţiile pentru baterii se diversifică. Dacă în trecut atenţia era concentrată în principal asupra electronicelor de consum, astăzi bateriile reprezintă o componentă critică pentru industria auto, energie, logistică, infrastructura industrială, transportul maritim şi sectorul fotovoltaic. Această extindere rapidă a aplicaţiilor înseamnă şi o creştere a riscurilor asociate, ceea ce explică intensificarea cerinţelor de testare şi verificare independentă, se mai arată în document.
Regulamentul UE 2023/1542 pentru baterii reprezintă o iniţiativă de reglementare adoptate la nivel european pentru susţinerea economiei circulare şi a tranziţiei energetice. Spre deosebire de cadrul legislativ anterior, noul regulament nu se limitează la gestionarea deşeurilor sau la substanţele periculoase.
“Acesta extinde responsabilitatea producătorilor asupra întregului ciclu de viaţă al bateriei şi introduce cerinţe privind: siguranţa produselor; performanţa şi durabilitatea; amprenta de carbon; conţinutul de materiale reciclate; trasabilitatea componentelor; due diligence în lanţul de aprovizionare; etichetarea şi informarea utilizatorilor; paşaportul digital al bateriei (Battery Passport)”, susţin autorii analizei.
Implementarea este etapizată, iar diferite obligaţii intră în vigoare progresiv pentru bateriile portabile, industriale, pentru vehicule electrice (EV), pentru mijloace de transport uşoare (LMT) şi pentru alte categorii reglementate.
“Pentru multe organizaţii, conformitatea este percepută doar ca o obligaţie administrativă. În realitate, impactul neconformităţii poate fi mult mai amplu. O baterie defectă poate genera incidente de siguranţă, inclusiv incendii sau explozii, cu efecte semnificative asupra utilizatorilor, reputaţiei producătorului şi continuităţii afacerii. Bateriile litiu-ion, care stau la baza majorităţii aplicaţiilor moderne, oferă avantaje majore în ceea ce priveşte densitatea energetică şi autonomia, însă necesită şi un control riguros al siguranţei şi performanţei”, se mai precizează în document.
Potrivit sursei citate, la aceste riscuri se adaugă dificultăţile generate de lanţurile globale de aprovizionare.
“Companiile trebuie să poată demonstra originea materiilor prime, conţinutul reciclat declarat şi respectarea cerinţelor de sustenabilitate impuse de legislaţia europeană. Într-un context în care partenerii comerciali, investitorii şi autorităţile solicită niveluri tot mai ridicate de transparenţă, verificarea independentă devine un instrument de management al riscului, nu doar de conformitate”, mai arată studiul.
Totodată, complexitatea noilor cerinţe face ca procesul de evaluare să înceapă cu mult înainte de lansarea produsului pe piaţă.
Astfel, în funcţie de categorie şi aplicaţie, bateriile trebuie evaluate, printre altele, din perspectiva: siguranţei, performanţei şi durabilităţii, amprentei de carbon, al conţinutului reciclat, etichetării şi trasabilităţii.
“Unul dintre cele mai importante concepte introduse de Regulamentul (UE) 2023/1542 este “Battery Passport”. În esenţă, bateria devine un produs însoţit de o identitate digitală care permite accesul la informaţii privind performanţa, originea materialelor, amprenta de carbon, conformitatea şi istoricul produsului. Implementarea acestui concept reprezintă un pas major către transparenţă şi trasabilitate în lanţurile globale de aprovizionare”, se mai arată în document.
Conform sursei citate, bateriile nu mai sunt evaluate exclusiv prin prisma performanţei tehnice, ci prin capacitatea producătorilor de a demonstra siguranţa, durabilitatea, trasabilitatea şi impactul asupra mediului.
Astfel, pentru organizaţiile care produc, importă sau utilizează baterii, conformitatea nu mai reprezintă doar o obligaţie legală, ci o condiţie pentru competitivitate, încredere şi acces durabil pe pieţele internaţionale.
| Știri BVB