După invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022, Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei, acoperind aproximativ 30% din cererea de gaze atât a Uniunii Europene, cât şi a Marii Britanii.
Anul trecut, producţia de gaze a Norvegiei s-a apropiat de o valoare record, în timp ce producţia de petrol a atins cel mai înalt nivel din 2009. Cu toate acestea, prognozele oficiale arată o scădere bruscă a producţiei după 2030, dacă nu se descoperă şi se dezvoltă noi zăcăminte.
“În mediul geopolitic şi de securitate actual şi având în vedere situaţia resurselor, cred că o continuare a activităţii (de foraj – n.r.) în Marea Barents serveşte atât intereselor norvegiene, cât şi celor europene”, a declarat Aasland pentru Reuters, înainte de conferinţa bianuală a Norvegiei privind energia, care începe luni la Stavanger.
În prezent, Uniunea Europeană sprijină interzicerea noilor foraje în Arctica din motive de mediu, dar are în vedere revizuirea politicii sale ca răspuns la preocupările legate de securitatea energetică.
Aasland a declarat că Norvegia îşi propune să îşi menţină producţia şi exporturile de petrol la nivelurile actuale până cel puţin în 2035, iar producţia din Marea Barents va fi esenţială. “Dacă Norvegia doreşte să rămână un furnizor pe termen lung de petrol şi gaze pentru Europa, atunci Arctica trebuie să facă parte din această discuţie”, a spus ministrul Energiei.
În discuţiile cu oficialii UE, Norvegia a susţinut că acele perimetre din Marea Barents deschise activităţilor petroliere sunt, de asemenea, fără gheaţă, la fel ca în Marea Nordului, şi, prin urmare, mai puţin predispuse la deversări de petrol şi alte efecte asupra mediului şi contribuie la menţinerea locurilor de muncă şi a aşezărilor în regiunile nordice ale ţării, la graniţa cu Rusia.
Aasland consideră că argumentele Norvegiei sunt auzite la Bruxelles, dar a adăugat că este dreptul suveran al ţării să îşi dezvolte resursele Mării Barents chiar dacă UE va continua să susţină un moratoriu.
“Am dezvolta aceste perimetre, iar apoi va depinde de UE dacă va avea un moratoriu asupra cumpărării acelui gaz sau petrol”, a spus Aasland. Petrolul arctic ar fi vândut pe pieţele globale indiferent de situaţie, în timp ce gazul ar putea fi exportat în întreaga lume sub formă de gaz natural lichefiat de la facilitatea de procesare Melkoeya a grupului Equinor, de lângă Hammerfest, a adăugat el.
La rândul său, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie, Fatih Birol, a îndemnat şi el UE să îşi reconsidere opoziţia faţă de dezvoltarea de noi proiecte de petrol şi gaze în zona arctică, argumentând că viitoarele aprovizionări vor fi necesare pentru a sprijini securitatea energetică.
În replică, cei care se opun acestei mişcări susţin că noile proiecte arctice ar avea nevoie de mulţi ani pentru a fi puse în funcţiune şi ar avea o contribuţie limitată la rezolvarea provocărilor energetice pe termen scurt ale Europei.
Pe lângă petrol şi gaze, Norvegia produce, în majoritatea anilor, un surplus de energie regenerabilă dintr-o reţea extinsă de rezervoare şi râuri care alimentează centrale hidroelectrice, surplusuri pe care le exportă în Europa prin cabluri electrice transfrontaliere.
Norvegia s-a prezentat anterior drept “bateria verde” a Europei, dar ministrul Energiei spune, acum, că această idee este depăşită, deoarece Norvegia singură nu poate echilibra piaţa europeană a energiei. “A fost o idee greşită”, a spus Aasland.
O integrare mai profundă cu sistemul energetic european a lăsat Norvegia mai vulnerabilă la fluctuaţiile preţurilor la nivel continental.
Aasland a declarat că Norvegia nu va construi noi interconectori, dar îşi menţine angajamentul faţă de o cooperare puternică în sectorul energetic cu Europa. Oficialul norvegian a îndemnat ţările de pe continent să îşi consolideze aprovizionarea cu energie, slăbită de închiderea centralelor nucleare şi pe cărbune precum şi de lipsa investiţiilor în noi centrale pe bază de gaz.
“Viitorul constă în a avea un sistem foarte puternic şi integrat”, a mai spus Terje Aasland.
| Știri BVB