După avertismentele Comisiei Europene de la finalul anului privind modificările din Parlament la Legea Concurenţei, autorităţile au mai primit o nouă scrisoare, de data aceasta din partea OCDE. Cu această ocazie, Frédéric Jenny, Președintele Comitetului de Concurență al OCDE, anunţă autorităţile din România că asigurarea independenței autorității de concurență va fi unul dintre domeniile discutate în contextul evaluării aderării României la OCDE de către Comitetul de Concurență.

În scrisoare, Frédéric Jenny spune că OCDE a fost informată cu privire la propunerile legislative aflate în dezbatere, privind modificarea Legii concurenței nr. 21/1996, care cuprind prevederi de modificare a sistemului de numire a comisarilor și a personalului Consiliului Concurenței din România.

Potrivit oficialului OCDE, o temă recurentă în activitatea OCDE privind legislația și politica concurenței este importanța independenței autorității de concurență pentru a garanta imparțialitatea, eficiența și responsabilitatea acesteia în măsurile de execuție. În special, conform Recomandării Consiliului privind transparența și echitatea procedurală în aplicarea legii concurenței, o autoritate independentă de concurență este fundamentul unui sistem de drept al concurenței eficient.

Acest lucru este recunoscut în mod clar de Recomandarea OCDE, conform căreia membrii ar trebui:

„Să se asigure că aplicarea legii concurenței este independentă, imparțială și profesionistă, prin:
a) garantarea faptului că aplicarea legii concurenței este efectuată de organisme publice responsabile care beneficiază de independență, adică sunt libere de interferențe sau presiuni politice și care interpretează și aplică dreptul concurenței pe baza argumentelor juridice și economice relevante, bazate pe principii sănătoase ale politicii de concurență”.

Potrivit lui Frédéric Jenny, în evaluarea sa din 2014 privind România, Comitetul de Concurență al OECD a remarcat modul în care Consiliul Concurenței a devenit o autoritate publică respectată în România în ultimii ani, părțile interesate apreciindu-i independența, expertiza și profesionalismul:

“Un fundament important pentru această constatare a fost faptul că independența membrilor Consiliului a fost protejată din punct de vedere legal, inclusiv prin faptul că poziția lor este revocabilă înainte de termen exclusiv pentru o cauză imputabilă, cum ar fi o condamnare penală.

Acest lucru este în conformitate cu experiența Comitetului de Concurență referitoare la faptul că păstrarea independenței și imparțialității factorilor de decizie în domeniul concurenței este o cerință pentru a asigura nu numai imparțialitatea în luarea deciziilor, ci și încrederea din partea comunității de afaceri și a societății.

Totuși, înțeleg că dacă actualele reforme propuse ar intra în vigoare, acest lucru ar implica demiterea actualului consiliu și numirea unui consiliu complet nou. Acest lucru ridică îngrijorări privind justificarea unei astfel de schimbări și alinierea legislației propuse la standardele OECD. Profit de ocazie pentru a spune că asigurarea independenței autorității de concurență va fi unul dintre domeniile discutate în contextul evaluării aderării României la OCDE de către Comitetul de Concurență.

Am încredere că reformele legislative propuse vor ține cont de principiile internaționale privind importanța protejării independenței și imparțialității autorităților de concurență și nu vor diminua evoluțiile benefice pe care le-am văzut în România în ultimii ani”.

Şi Comisia Europeană a avertizat România cu privire la modificările la legea concurenței:  Vom evalua cu atenție o posibilă declanșare a unei proceduri de infringement împotriva României

“Independența autorităților naționale de concurență este de o importanță capitală pentru aplicarea efectivă a regulilor de concurență ale Uniunii Europene, iar modificările la legea concurenței făcute recent în Parlamentul României ridică serioase îngrijorări  cu privire la incompatibilitățile acestor modificări cu dreptul Uniunii Europene”, a transmis autorităţilor noastre, la finalul anului trecut,  conducerea Direcției Generale Concurență a Comisiei Europene.

Autoritățile europene au avertizat că, în funcție de modificări, “vom evalua cu atenție o posibilă necesitate a unei proceduri de infringement împotriva României”.

Autoritățile europene au transmis că vor monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a Directivei ECN+ de către statele membre și vor monitoriza îndeaproape evoluțiile cu privire la această chestiune.

Deputaţii au votat pentru modificarea Legii concurenţei; Amendament PSD şi PNL – plenul Consiliului Concurenţei este format din 11 membri, numiţi prin hotărâre a Parlamentului

Deputaţii au dat, în decembrie, vot favorabil legii reexaminate pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, care propune, în principal, stabilirea unei noi modalităţi de organizare şi funcţionare a Consiliului Concurenţei, inclusiv din perspectiva numirii membrilor şi a personalului acestei autorităţi, precum şi măsuri care vizează modul de constituire şi utilizare a veniturilor aferente Consiliului Concurenţei.

Legea urmează să intre în dezbatere la Senat.

Potrivit unui amendament al PSD şi PNL, plenul Consiliului Concurenţei este organul colegial format din 11 membri şi anume un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi 8 consilieri de concurenţă, numiţi prin hotărâre a Parlamentului la propunerea: Senatului – 4 membri; Camerei Deputaţilor – 5 membri; preşedintelui României – 2 membri. Birourile permanente ale celor două Camere înaintează propunerile transmise şi, în urma verificării îndeplinirii condiţiilor de legalitate, comisiile permanente de specialitate întrunite în şedinţă comună întocmesc un aviz comun pe care îl prezintă în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. Candidaturile se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului celor două Camere.

În prezent, plenul Consiliului Concurenţei este format din 7 membri – un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi 4 consilieri de concurenţă, iar numirea membrilor acestuia se realiza de către preşedintele României, la propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei, cu avizul Guvernului şi după audierea candidaţilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Pentru a fi numit membru al Consiliului Concurenţei, o persoană trebuie să îndeplinească o nouă condiţie – să nu fie incapabilă ori să nu fi fost condamnată pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani sau mai mare, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, amnistia post-condamnatorie sau dezincriminarea faptei.

Mandatul de membru al Plenului Consiliului Concurenţei încetează şi prin revocare, în cazul în care nu mai îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru numirea în funcţie sau în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru săvârşirea unei infracţiuni.

Potrivit unui amendament, se abrogă prevederea din forma legii trimisă la promulgare conform căreia “persoana propusă pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei trebuie să aibă o vechime de cel puţin 10 ani într-o funcţie de demnitate publică sau de conducere cu responsabilităţi ce implică o înaltă competenţă profesională şi managerială”. Potrivit legii în vigoare, preşedintele trebuie să fi îndeplinit o funcţie de conducere cu largi responsabilităţi, în care a făcut dovada competenţei sale profesionale şi manageriale.

“Preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de concurenţă trebuie să aibă o independenţă reală şi să se bucure de o înaltă reputaţie profesională şi probitate civică. Durata unui mandat este de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestuia o singură dată”, prevede un alt amendament.

În cazul în care funcţia de preşedinte sau/şi vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei este vacantă, până la numirea, în condiţiile legii, a unui nou preşedinte sau/şi vicepreşedinte, pentru durata rămasă din mandat interimatul va fi asigurat de unul dintre vicepreşedinţii Consiliului de Concurenţa pentru funcţia de preşedinte şi de un consilier de concurenţă pentru funcţia de vicepreşedinte, ales prin votul majorităţii membrilor Consiliului, potrivit unui alt amendament.

Consiliul Concurenţei poate fi reprezentat în faţa instanţelor de judecată de către funcţionarii publici de specialitate cu studii juridice, potrivit atribuţiilor stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare adoptat de Consiliul Concurenţei.

Potrivit unui alt amendament, se introduce funcţia de director general. Astfel, “funcţiile publice de specialitate de conducere ale Consiliului Concurenţei sunt: director general, director, director adjunct, şef serviciu şi şef birou”.

Consiliul Concurenţei poate înfiinţa şi desfăşura o activitate finanţată integral din veniturile proprii şi în acest scop poate reţine şi utiliza veniturile din taxa de autorizare a concentrărilor economice.

Numai în cazul în care există indicii temeinice că pot fi găsite documente/informaţii necesare investigării unei încălcări a prezentei legi, în baza procedurii legale, inspectorii de concurenţă, cu excepţia inspectorilor debutanţi, sunt abilitaţi cu puteri de inspecţie. Contravenţiile prevăzute în prezenta lege se constată şi se sancţionează de către Plenul Consiliului Concurenţei.