Autori: Corina Mîndoiu, Partener, People Advisory Services, EY România
Cătălina Butan, Senior Manager, People Advisory Services, EY România
Modul în care sunt taxate persoanele cu averi mari atrage atenția atât la nivel european, cât și național. În prim-plan se află nu doar modul de impozitare, ci și informațiile de care dispun autoritățile fiscale cu privire la venituri și active.
Un studiu al Comisiei Europene din aprilie 2026 dedicat taxării averii analizează mai multe forme de taxare a averii și experiența diferitelor state. Astfel, în ultimele trei decenii, averea privată în Uniunea Europeană a crescut semnificativ și a devenit mai concentrată în rândul celor aflați în partea superioară a distribuției averii. În același timp, în majoritatea statelor membre, taxele pe avere analizate nu generează venituri fiscale semnificative, în pofida creșterii averii private. Printre factorii identificați se numără pragurile ridicate, facilitățile și scutirile, precum și regimurile fiscale preferențiale, care restrâng baza de impozitare. Studiul evidențiază și importanța accesului autorităților fiscale la informații și a instrumentelor prin care acestea pot fi utilizate. Informațiile privind activele, raportările furnizate de terți, schimbul automat de informații, digitalizarea administrațiilor fiscale și existența unor structuri specializate pentru persoanele cu averi mari sunt asociate cu o mai bună colectare a impozitelor și cu un control fiscal mai eficient.
Tema se află și pe agenda Parlamentului European. La 12 octombrie 2026, europarlamentari și membri ai parlamentelor naționale au discutat posibile abordări privind taxarea persoanelor cu averi foarte mari (ultra-high-net-worth individuals). Discuțiile au vizat dificultățile legate de identificarea și evaluarea activelor și a structurilor deținute în mai multe jurisdicții, mobilitatea capitalului, schimbarea rezidenței fiscale și implicațiile asociate taxelor de exit, precum și necesitatea cooperării internaționale în materie fiscală. Dezbaterea contribuie la lucrările Subcomisiei pentru chestiuni fiscale (FISC) pentru elaborarea unui raport propriu privind taxarea acestei categorii de persoane.
În România, persoanele cu averi mari se află deja în atenția autorităților fiscale. În cadrul ANAF funcționează o structură specializată în verificarea situației fiscale personale, Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF), care are în vedere și persoanele fizice cu avere mare, definite ca persoane rezidente fiscal în România cu o avere estimată de peste 25 de milioane euro.
Activitatea DGCVPF include atât verificări documentare, care vizează situații fiscale punctuale, cât și verificări ale situației fiscale personale, prin care autoritățile analizează concordanța dintre veniturile declarate, patrimoniul și situația fiscală a contribuabilului.
Potrivit datelor publicate recent de ANAF, în primul semestru al anului 2026, au fost analizate date aferente perioadei 2020-2024 pentru identificarea persoanelor cu risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile. În același semestru, au fost transmise 313 notificări de conformare, inclusiv către persoane fizice cu averi mari, iar pentru 571 de persoane fizice au fost planificate acțiuni de control.
În timp ce dezbaterea europeană privind taxarea marilor averi continuă, studiul Comisiei Europene evidențiază importanța nu doar a modului în care sunt concepute taxele, ci și a accesului autorităților fiscale la date relevante și a capacității de a le utiliza. Datele ANAF arată, la rândul lor, cum analiza informațiilor disponibile contribuie la identificarea persoanelor cu risc de neconformare și la selectarea cazurilor pentru control. Pentru persoanele cu averi mari, acest context face cu atât mai importante declararea corectă și integrală a veniturilor, respectarea obligațiilor fiscale și păstrarea documentelor relevante privind veniturile, tranzacțiile și sursele de finanțare.
| Știri BVB