Preşedinta Curţii Penale Internaţionale (CPI), Tomoko Akane din Japonia, a avertizat vineri cu privire la “dispariţia statului de drept internaţional” după ce a fost vizată de sancţiuni din partea SUA, relatează AFP, potrivit Agerpres.
“Anticipasem, într-o oarecare măsură, sancţiunile care mi-au fost impuse de data aceasta, aşa că nu sunt surprinsă”, a precizat Tomoko Akane într-un comunicat publicat pe X de editorul său, Bungei Shunju.
“Important este ca acest lucru să nu marcheze începutul dispariţiei ordinii juridice internaţionale”, a adăugat ea.
Aceste sancţiuni îl vizează şi pe substitutul de procuror al CPI, magistratul senegalez Abdoulaye Seye. Ele interzic judecătorilor în special să intre în ţară şi blochează orice tranzacţii imobiliare sau financiare cu aceştia în cea mai mare economie a lumii.
Încă de miercuri, ONU, Uniunea Europeană şi Japonia şi-au exprimat sprijinul pentru preşedinta CPI.
“Noile sancţiuni inacceptabile impuse de Statele Unite împotriva preşedintei Curţii Penale Internaţionale şi a unui membru al parchetului trebuie ridicate”, a transmis Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (UNHCR).
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, şi-au afirmat, de asemenea, sprijinul “puternic” pentru Tomoko Akane, “care trebuie să poată acţiona cu deplină independenţă şi fără presiuni externe”.
Tokyo, principalul contribuitor financiar al CPI şi un aliat apropiat al Statelor Unite, a deplâns aceste măsuri “foarte regretabile”, într-o declaraţie a Ministerului Afacerilor Externe.
“Japonia a sprijinit în mod constant CPI (…) în eforturile sale de a urmări penal şi pedepsi cele mai grave crime care preocupă comunitatea internaţională şi de a susţine statul de drept”, reaminteşte documentul.
Franţa, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, a condamnat “toate formele de ameninţări şi măsuri coercitive împotriva Curţii, a personalului acesteia şi a organizaţiilor societăţii civile care o susţin”, afirmând angajamentul său “faţă de principiul independenţei judiciare”.
În ceea ce îl priveşte, secretarul de stat american Marco Rubio a justificat sancţiunile într-o declaraţie, referindu-se la “aceste persoane care au participat direct la eforturile CPI de a investiga, aresta, reţine sau urmări penal oficiali al căror guvern nu a acceptat jurisdicţia CPI”.
Statele Unite nu sunt semnatare ale tratatului internaţional care a înfiinţat CPI, cu sediul la Haga, în Olanda.
Aceste sancţiuni sunt în mare parte un răspuns la investigaţiile CPI împotriva Israelului, un aliat al SUA. Curtea a emis în special mandate de arestare în 2024 împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu din cauza războiului din Gaza.
După anunţarea sancţiunilor SUA, Netanyahu l-a felicitat pe Marco Rubio pe reţelele de socializare pentru că “a condus eforturile hotărâte ale administraţiei Trump împotriva abuzurilor ilegitime ale CPI şi pentru că a clarificat faptul că oficialii corupţi care conduc CPI vor trebui să suporte consecinţele”.
Luna trecută, Washingtonul a lansat o ofensivă diplomatică majoră împotriva CPI, acuzând-o că ameninţă Statele Unite, şi face presiuni asupra partenerilor săi pentru a se retrage din aceasta.
Fondată în 1998 şi operaţională din 2002, CPI, o curte penală internaţională permanentă, este responsabilă de judecarea persoanelor acuzate de genocid, crime împotriva umanităţii, crime de agresiune şi crime de război.
Instituţia se confruntă în prezent cu o criză gravă, vizată de Statele Unite, care sunt semnatare ale Statutului de la Roma ce a instituit CPI, dar nu l-au ratificat niciodată.
Nici Israel, nici Rusia nu sunt membre.
| Știri BVB