de Dan Pălăngean

Câștigul salarial mediu brut din luna februarie 2023 a fost de 7.290 lei, cu 445 lei (+6,5%) mai mare decât cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 284 lei (+6,7%), până la 4.554 lei (867 euro la cursul din aprilie 2023, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă, valoare identică celei din luna precedentă).

Pe fondul stabilității leului în raport cu euro, puterea de cumpărare exprimată în euro a salariului mediu a urcat la nivelul RECORD de 1.680 euro (prețuri relative calculate de Eurostat pentru România la 54,9% pentru anul 2021). Salariul real s-a majorat cu nu mai puțin de 5,6 puncte procentuale față de luna anterioară, ajungând la 236,5% față de cel stabilit ca reper statistic (din luna octombrie 1990).

În contextul unei inflații anuale reduse la nivelul de +14,53% și al unui avans nominal de 15,7%, evoluția puterii de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior a revenit în domeniul pozitiv(+1%). Unde nu a mai fost încă din martie 2022, după ce în ianuarie 2023 ratase de puțin trecerea pe plus (-0,1%) iar în februarie părea că ar reintra pe scădere (-0,6%).

De reținut din perspectiva echilibrelor macroeconomice, în contextul majorării nominale a salariilor cu aproape 16%, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu circa 7% mai mare comparativ cu aceeași lună a anului anterior (avans majorat de 2,5 ori față de februarie), deși deficitul comercial din T1 2023 s-a diminuat cu aproape 6% față de T1 2022.

Angajații din sănătate, scădere cu aproape 10% a puterii de cumpărare

Pe primele locuri în ce privește puterea de cumpărare față de aceeași lună a anului trecut figurează industria alimentară (+19,2%) și agricultura (+12,9%), urmate de serviciile administrative şi activități suport (+7,7%), intermedieri financiare și asigurări (+7%), fabricarea autovehiculelor (+6,4%), transport și depozitare (+5,9%) și construcții (+5,7%).

Majoritatea sectoarelor de activitate s-au situat în domeniul pozitiv, cu pozițiile situate ceva mai jos ca evoluție a puterii de cumpărare dar peste media pe economie fiind energia electrică şi termică, gaze, apă (+2,3%), industria extractivă (+2%), distribuţia apei, salubritate, deşeuri (+1,4%) și comerțul cu ridicata (+1,1%).

Din domeniul privat, valori subunitare mai pronunțate ale raportului dintre creșterea salariilor și indicele prețurilor de consum s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (-2,2%), tehnologia informației (-4,5%) și, mai ales, fabricarea substanțelor și produselor chimice (-6,5%, domeniu în care consemnăm și cel mai important deficit comercial).

Evoluțiile salariale din România pe parcursul ultimelor 12 luni au fost cele mai defavorabile pentru domeniile bugetare, în contextul necesității de ajustare a deficitului public. Astfel, învățământul (+10,1% nominal dar -3,9% real), administrația publică (+9% nominal, respectiv -4,9% real), și sănătatea (doar +3,8%, de unde o scădere de -9,4% real) sunt plasate printre ultimele ca evoluție a puterii de cumpărare.