Europarlamentarul Rareș Bogdan a reacționat după ce ministrul de Externe al Ungariei, Szijjártó Péter, l-a numit pe Klaus Iohannis ”un politician extremist antimaghiar”. 

Politicianul român a scris: “Hopaaaaa!!! Jigodia lui Victor Orban ataca cel mai tolerant și democratic președinte al României din ultimii 30 de ani. Acest imberb ce se vrea jucător regional, un biet fost purtător de cuvant al FIDESZ ce s-a remarcat prin atacuri la comunitatea rromă și evreiască din Campia Panoniei încearcă sa se facă remarcat prin atacuri fără temei la unul dintre cei mai respectați lideri politici la nivel european. Nu le-a ieșit cu Trianonul și încearcă toate mizeriile posibile pentru a incita și ataca. Vor primi exact ce merita! ROMÂNIA este stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil”.

Atacul lui Péter Szijjártó a venit după ce Klaus Iohannis a apelat la excepţia de neconstituţionalitate împotriva legii cu privire la înfiinţarea unui nou punct de trecere a frontierei dintre Kübekháza şi Beba Veche, lege care a fost deja adoptată.

Ministrul ungar de externe acuză: Preşedintele României este un politician extremist antimaghiar; face rău în mod intenţionat cooperării dintre maghiari şi români

“Din păcate, preşedintele României este un politician extremist antimaghiar, a scris Péter Szijjártó, pe pagina sa de Facebook. Klaus Iohannis “implică în mod constant Ungaria şi guvernul maghiar în campania electorală din România”, a adăugat şeful
diplomaţiei ungare, care a mai spus că, prin decizia sa actuală, şeful statului român “face rău în mod intenţionat cooperării dintre maghiari şi români” şi obstrucţionează o cauză care este importantă atât pentru poporul maghiar, cât şi pentru cel român.

Ministerul Afacerilor Externe al României a anunţat aseară că a luat notă cu surprindere de reacţia complet nejustificată, disproporţionată şi scoasă din context a ministrului ungar al afacerilor externe, postată astăzi pe pagina sa de Facebook, cu privire la transmiterea de către Preşedintele României către Curtea Constituţională a României a unei sesizări de neconstituţionalitate asupra Legii pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Ungaria privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei Beba Veche (România) – Kubekhaza (Ungaria) şi face următoarele precizări:

-MAE respinge ca inacceptabil şi lipsit de respect limbajul demnitarului ungar cu privire la şeful statului român.

-Decizia Preşedintelui României de a transmite, conform competenţelor sale, Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Ungaria privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei Beba Veche (România) – Kubekhaza (Ungaria) nu vizează oportunitatea deschiderii acestui punct de trecere a frontierei comune şi nu este în niciun fel îndreptată împotriva Ungariei sau a minorităţii maghiare din România. Această decizie este, de fapt, fundamentată pe necesitatea respectării dispoziţiilor constituţionale referitoare la separarea puterilor în stat, deoarece, potrivit legislaţiei române, iniţiativa declanşării negocierilor pentru încheierea unui acord internaţional aparţine exclusiv puterii executive, neputând fi decisă printr-o lege.

Aşa cum a reiterat în repetate rânduri, partea română îşi menţine interesul sincer de construire a unei relaţii autentice de bună vecinătate şi de cooperare în beneficiul reciproc al cetăţenilor noştri, indiferent de etnie. De altfel, în punctul de vedere din luna mai 2020 al Guvernului României cu privire la această propunere legislativă se menţionează explicit intenţia la nivel executiv de a fi întreprinse demersurile uzuale, conform normelor aplicabile şi practicii curente, în vederea consultării autorităţilor competente cu privire la iniţiativa încheierii unui Acord cu partea ungară în vederea deschiderii punctului internaţional de trecere a frontierei Beba Veche-Kubekhaza.

În concluzie, în lumina celor de mai sus, scoaterea din context a intenţiilor reale ale părţii române denotă inclusiv lipsa manifestă a informării şi documentării adecvate a părţii ungare cu privire la motivaţia sesizării de neconstituţionalitate, disponibilă public.

Aurescu, despre relaţia România-Ungaria: Important este să nu transferăm în relaţia noastră perspectivele diferite asupra istoriei