Inteligența artificială poate deveni unul dintre cele mai puternice motoare de creștere pentru România, ajutând economia să depășească limite structurale precum productivitatea scăzută, digitalizarea lentă a companiilor și utilizarea redusă a tehnologiilor avansate. Însă avantajul competitiv nu va veni automat din accesul la AI, ci din capacitatea organizațiilor și oamenilor de a o folosi la scară, în procese reale, cu impact măsurabil, potrivit unui comunicat transmis de ECDL.
România se află într-un moment decisiv al transformării digitale. Inteligența artificială nu mai este o temă de viitor și nici o tehnologie rezervată exclusiv companiilor IT. AI devine rapid un instrument strategic pentru economie, administrație, educație și servicii publice.
Cel mai recent studiu McKinsey privind oportunitatea AI în Europa Centrală arată că inteligența artificială ar putea genera între 280 și 700 de miliarde de euro valoare economică în regiune, echivalentul a 6–15% din cifra de afaceri netă totală. Potențialul este major, dar studiul atrage atenția asupra unei diferențe importante: adopția AI nu înseamnă automat impact. La nivel global, foarte multe companii au început să folosească AI, însă doar o parte redusă reușesc să transforme aceste inițiative în rezultate economice semnificative.
Aceasta este și marea miză pentru România: trecerea de la testare și utilizare punctuală la integrarea AI în activitatea reală a organizațiilor.
România are premise bune, dar decalajele rămân mari
România are avantaje importante: conectivitate foarte bună, specialiști IT recunoscuți, inițiative în tehnologii emergente și o Strategie Națională în domeniul Inteligenței Artificiale pentru perioada 2024–2027.
Dar infrastructura digitală nu este suficientă pentru competitivitate.
Potrivit Eurostat, în 2025 doar 5,21% dintre întreprinderile din România foloseau tehnologii de inteligență artificială, comparativ cu 19,95% media Uniunii Europene. România se afla astfel pe ultimul loc în UE la acest indicator.
Decalajul este vizibil și la nivelul populației. Doar 32% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani aveau cel puțin abilități digitale de bază, față de 60% media UE și față de obiectivul european de 80% până în 2030. În același timp, utilizarea instrumentelor de AI generativă era de 17,8% în România, comparativ cu 32,7% media europeană.
Aceste cifre transmit un mesaj clar: România are acces la tehnologie, dar nu o folosește încă suficient la scară pentru a o transforma în avantaj competitiv.
AI poate crește competitivitatea, dar nu prin proiecte izolate
În ultimii ani, discuția despre AI s-a concentrat adesea pe instrumente: chatboți, aplicații generative, automatizări, analiză de date sau asistenți virtuali. Dar adevărata miză este mai profundă.
AI poate sprijini competitivitatea prin reducerea sarcinilor repetitive, accelerarea deciziilor, îmbunătățirea relației cu clienții, automatizarea documentelor, optimizarea proceselor și dezvoltarea unor servicii mai rapide și mai bine adaptate utilizatorilor.
Pentru companii, AI poate fi folosită în vânzări, marketing, relația cu clienții, analiză de date, securitate cibernetică, managementul documentelor, logistică, producție sau procese administrative. Pentru administrația publică, AI poate contribui la servicii mai rapide și mai accesibile pentru cetățeni. Pentru educație, poate sprijini personalizarea învățării și pregătirea elevilor și studenților pentru o piață a muncii deja schimbată de tehnologie.
Dar aceste beneficii nu apar doar prin instalarea unor aplicații. Un chatbot nu înseamnă transformare digitală. Un proiect-pilot nu înseamnă competitivitate. O aplicație AI folosită ocazional nu schimbă performanța unei organizații dacă nu este conectată la obiective clare, date relevante, procese regândite și oameni pregătiți.
Valoarea apare atunci când AI este integrată în fluxurile reale de lucru.
IMM-urile sunt testul real al transformării
Pentru România, competitivitatea nu se va decide doar în marile companii sau în centrele IT. Se va decide și în IMM-uri, acolo unde există o nevoie mare de eficiență, dar și resurse mai limitate pentru digitalizare.
Pentru un IMM, AI poate însemna timp economisit, documente procesate mai rapid, comunicare mai bună cu clienții, campanii de marketing mai eficiente, analiză de vânzări, suport administrativ și decizii mai bine fundamentate.
Primul pas nu este neapărat o investiție tehnologică majoră. Primul pas este identificarea proceselor unde AI poate aduce impact rapid și pregătirea oamenilor care trebuie să folosească aceste instrumente în siguranță și cu sens.
Studiul McKinsey arată că o mare parte din economia Europei Centrale este concentrată în sectoare unde scalarea AI este mai dificilă, precum producție, construcții, retail, energie și logistică. Această concluzie este relevantă și pentru România: AI nu trebuie limitată la activități de birou sau generare de conținut, ci integrată în industriile care susțin locuri de muncă, exporturi și competitivitate economică.
De la acces la utilizare responsabilă și măsurabilă
În economia AI, diferența nu va fi făcută doar de cine are acces la tehnologie, ci de cine știe să o folosească eficient.
Managerii trebuie să poată identifica zonele unde AI aduce valoare. Angajații trebuie să folosească instrumentele digitale în siguranță. Profesorii trebuie să înțeleagă impactul AI asupra învățării și evaluării. Funcționarii publici trebuie să poată utiliza tehnologia responsabil, în beneficiul cetățeanului. Antreprenorii trebuie să transforme AI dintr-un trend într-un instrument concret de eficiență.
România are nevoie de o abordare practică, orientată spre rezultate: abilități digitale de bază, utilizarea responsabilă a AI, lucrul cu date, securitate cibernetică, colaborare digitală, gândire critică și înțelegerea riscurilor etice și legale.
Într-un context în care tot mai multe cursuri promit pregătire digitală, organizațiile au nevoie și de repere clare. Nu este suficient ca oamenii să participe la traininguri. Este important să știm ce au dobândit, cum pot aplica ceea ce au învățat și cum poate fi măsurat progresul.
Certificarea oferă acest reper: claritate, comparabilitate și încredere pentru companii, școli, instituții publice, angajați și antreprenori.
„Pentru România, inteligența artificială nu trebuie să fie un experiment rezervat specialiștilor, ci o competență de lucru pentru întreaga economie. Nu vom putea transforma AI într-un avantaj competitiv dacă nu dezvoltăm mai întâi capacitatea oamenilor de a o folosi responsabil, în procese reale. Certificarea transformă formarea dintr-o promisiune într-un reper verificabil”, transmite ICDL Romania.
România are o oportunitate, dar nu una nelimitată
Inteligența artificială poate fi una dintre cele mai importante oportunități economice ale următorului deceniu. Poate ajuta companiile să devină mai competitive, administrația să furnizeze servicii mai bune, iar educația să pregătească mai relevant oamenii pentru viitor.
Dar oportunitatea nu se va transforma automat în progres.
România are conectivitate, talent tehnic și o strategie națională pentru inteligența artificială. Următorul pas este transformarea acestor premise în utilizare concretă, impact măsurabil și avantaj competitiv.
În era AI, competitivitatea nu va fi decisă doar de tehnologia disponibilă, ci de capacitatea de a o folosi la scară.
| Știri BVB