Update articol:

Unii specialişti – de acord cu cererea ministrului Năsui de amânare a dezbaterilor Legii 5G: “Comisia UE poate să dea în judecată România în fața instanței UE pentru neconformitate”  

5G, lege 5G, proiect lege 5G

Cererea ministrului economiei Claudiu Năsui către preşedintele Senatului Anca Dragu, de amânare a dezbaterilor legii 5G în Parlament, a stârnit controverse în politica românească, dar şi printre specialişti.

Aceştia i-au reproşat lui Năsui că nu a trimis cererea prin Guvern şi că a trimis solicitarea de amânare a dezbaterilor fără să se consulte cu premierul care s-a şi arătat surprins de acţiunea ministrului Economiei.

Claudiu Năsui şi-a motivat cererea prin faptul că Ministerul Economiei, fiind punct naţional de contact cu Comisia pentru Directiva 2015/1535,  a primit mesaje de atenţionare atât din partea Comisiei Europene, cât şi din partea operatorilor economici, referitoare la obligativitatea respectării procedurii de notificare a Proiectului de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G, dacă acesta conţine reglementări de natură tehnică, potrivit Directivei 2015/1535.

Conform scrisorii lui Năsui către preşedintele Senatului, procedura de notificare prevăzută de Directia UE 2015/1535 este aplicabilă tuturor proiectelor de acte normative care conţin reglementări tehnice elaborate la nivel naţional în sensul că acestea nu pot fi adoptate decât ulterior parcurgerii respectivei proceduri de notificare. Potrivit lui Năsui, actele normative de acest tip, adoptate fără respectarea procedurii de notificare prevăzută de Directiva menţionată, sunt inaplicabile şi devin inopozabile terţilor, în caz de litigiu, conform jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie.

În cadrul Ministerului Economiei funcţionează punctul naţional de contact pentru aplicarea Directivei UE 2015/1535 referitoare la procedura de furnizare de informaţii în domeniul reglementărilor tehnice şi al normelor privind serviciile societăţii informaţionale, transpusă în legislaţia naţională prin HG 1016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi Statele membre ale UE, precum şi cu Comisia Europeană, cu modificările şi completările ulterioare.

Decizia lui Claudiu Năsui este împărtăşită de unii specialişti din domeniul comunicaţiilor. Aceştia susţin că proiectul de lege pentru legea telecomunicațiilor, dezbătut în această perioadă în Parlament, trebuie să obțină aprobarea UE înainte de adoptare, conform directivei TRIS. Conform directivei, pentru promovarea bunei funcționări a pieței interne ar trebui asigurată transparența cu privire la inițiativele naționale având ca scop stabilirea reglementărilor tehnice.

Directiva TRIS precizează: “Obstacolele în calea comerțului care rezultă din reglementări tehnice referitoare la produse pot fi acceptate numai atunci când sunt necesare pentru a îndeplini cerințele esențiale și au un scop în interesul public pentru care acestea constituie garanția principală.

Este esențial pentru Comisie să dețină informațiile necesare înaintea adoptării reglementărilor tehnice. În consecință, statele membre, cărora li se cere să susțină realizarea obiectivului său în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (n.r. Tratatul UE – În temeiul principiului cooperării loiale, Uniunea și statele membre se respectă și se ajută reciproc în îndeplinirea misiunilor care decurg din tratate), trebuie să notifice proiectele pe care le au în domeniul reglementărilor tehnice.

Toate statele membre trebuie, de asemenea, să fie informate cu privire la reglementările tehnice preconizate de către orice alt stat membru. Piața internă urmărește să creeze un mediu favorabil competitivității întreprinderilor. Furnizarea unui număr din ce în ce mai mare de informații este una dintre modalitățile de a ajuta întreprinderile să beneficieze cât mai mult cu putință de avantajele oferite de această piață. Din acest motiv, este necesar să se dea posibilitatea agenților economici să evalueze impactul reglementărilor tehnice naționale propuse de către alte state membre prin furnizarea, în vederea publicării periodice, a titlurilor proiectelor notificate și prin intermediul prevederilor referitoare la confidențialitatea unor astfel de proiecte. Este oportun, în interesul siguranței juridice, ca statele membre să anunțe în mod public că a fost adoptată o reglementare tehnică cu respectarea formalităților prevăzute de prezenta directivă.

În ceea ce privește reglementările tehnice referitoare la produse, măsurile destinate să asigure buna funcționare sau dezvoltarea continuă a pieței includ o transparență mai mare cu privire la intențiile pe plan național și o extindere a criteriilor și condițiilor pentru evaluarea efectului potențial asupra pieței al reglementărilor propuse. Din acest motiv, este necesar să se evalueze toate cerințele stabilite în raport cu un produs și a se ține seama de evoluția practicilor naționale de reglementare a produselor.

Cerințele, altele decât specificațiile tehnice, referitoare la ciclul de viață al unui produs după ce a fost introdus pe piață pot afecta libera circulație a produsului respectiv sau pot crea obstacole în calea bunei funcționări a pieței interne.

Este necesară clarificarea conceptului de reglementare tehnică de facto. În special dispozițiile prin care o autoritate publică face referire la specificații tehnice sau la alte cerințe sau încurajează respectarea acestora, precum și prevederile referitoare la produsele cu care este asociată autoritatea publică, în interes public, au efectul de a conferi acelor cerințe sau specificații un caracter de obligativitate într-o măsură mai mare decât ar avea-o în alte condiții prin prisma originii lor private.

Comisiei și statelor membre trebuie să li se acorde timp suficient pentru a propune modificări la o măsură preconizată, pentru a înlătura sau a reduce toate barierele pe care aceasta ar putea să le creeze în calea liberei circulații a mărfurilor.

Statul membru în cauză ține seama de respectivele modificări atunci când formulează texul definitiv al măsurii avute în vedere.

Piața internă presupune ca, în special în situații în care nu se poate aplica principiul recunoașterii reciproce de către statele membre, Comisia să adopte sau să propună adoptarea de acte obligatorii. A fost stabilită o anumită perioadă temporară de așteptare pentru ca introducerea măsurilor la nivel național să nu compromită adoptarea actelor obligatorii, în același domeniu, de către Parlamentul European și Consiliu sau de către Comisie. Statul membru în cauză urmează să amâne, în temeiul obligațiilor generale stabilite la articolul 4 alineatul (3) din Tratatul UE, punerea în aplicare a măsurii preconizate pentru o perioadă suficientă de timp astfel încât să permită fie o examinare comună a modificărilor propuse, fie pregătirea unei propuneri de act legislativ sau adoptarea unui act obligatoriu de către Comisie.

Pentru a facilita adoptarea măsurilor de către Parlamentul European și Consiliu, statele membre ar trebui să se abțină de la adoptarea reglementărilor tehnice după ce Consiliul adoptă o poziție în primă lectură cu privire la o propunere a Comisiei referitoare la sectorul respectiv.

Este necesar să se instituie un comitet permanent ai cărui membri sunt desemnați de către statele membre și care are sarcina să colaboreze la eforturile Comisiei de a diminua orice efect negativ asupra liberei circulații a mărfurilor”.

Unii specialişti din domeniu susţin: “Consecințele necooperării României cu UE, în această speță, nu sunt deloc plăcute. Comisia UE poate alege să dea în judecată România în fața instanței UE pentru neconformitate. Adăugând la contextul finanțării PNRR și al UE, acțiunea guvernului României de a promova acest proiect de lege fără a respecta normele UE ar putea contribui, de asemenea, la scăderea credibilității României în Uniunea Europeană, afectând implementarea 5G, proiect care intenționează să atragă finanțare din partea UE”.

Majoritatea țărilor din UE și-au prezentat proiectul de lege în domeniul telecomunicațiilor către Comisia UE (DG Growth – departamentul comisiei responsabil de reglementarea și standardizarea pieței unice europene), pentru ca acestea să verifice alinierea la directiva TRIS, inclusiv țările care nu au inclus cerințe tehnice în proiectele de lege a telecomunicațiilor (cum ar fi Franța, Belgia, Estonia).

Aceste ţări înțeleg efectele pe termen lung ale acestei legi, inclusiv importanța acestui demers în oportunitățile de a atrage finanțarea UE și investițiile internaționale, în viitor, mai susţin unii analişti, care precizează: “Chiar și la modul general, se poate observa o tendință locală de a evita consultarea comisiei UE în privința proiectelor de lege cu efect asupra economiei și comerțului, comparativ cu alte țări ale UE. România trebuie să obțină capacitatea de a înțelege responsabilitățile sale, ca membră UE, să înțeleagă mai bine cerințele UE în ceea ce privește respectarea cadrului administrativ și legislativ și să țină mult mai mult cont de părerea UE și cea a țărilor membre, în abordarea legislativă, având in vedere că demersurile legislative închise pot produce consecințe și limitări viitoare privind circulația produselor, serviciilor și a resurselor în general, pe piața unică europeană”.

Ministerul Economiei susţine fără echivoc Legea 5G trimisă în Parlament, iar notificarea transmisă de către minister a fost în urma unei comunicări cu Comisia Europeană, a mai spus Claudiu Năsui. “În urma unei analize la nivelul guvernului conform căreia actul normativ nu se supune procedurii de notificare, procedura parlamentară de adoptare a legii poate merge mai departe. Trimiterea notificării de către Minister nu schimbă cu nimic susţinerea legislaţiei privind 5G în România. Este o chestiune tehnică de comunicare cu Comisia”, a explicat oficialul de la Economie.

BVB | Știri BVB

BRK Argint Turbo Short 23 (BKSLVTS4) (02/12/2022)

Tranzactionare valoare rascumparare in piata RVSP pe 02 si 05 Decembrie 2022

BRK Dow Turbo Short 34350 (BKDOWTSD8) (02/12/2022)

Tranzactionare valoare rascumparare in piata RVSP pe 02 si 05 Decembrie 2022

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. (TGN) (02/12/2022)

Semnare Memorandum de Intelegere privind Coridorul Vertical