Update articol:

Noul draft al legii 5G: mai multe prevederi la contravenţii, dar fără secţiune tehnică

5G, lege 5G, proiect lege 5G

Noua variantă a proiectul de lege 5G, apărută în luna martie, are mai multe prevederi la contravenţii, dar nu are încă o secţiune tehnică, potrivit specialiştilor IT&C contactaţi de noi.

Aceştia spun că, după aproape şase luni de pauză a dezbaterilor acestui proiect de lege, noua versiune a legii 5G, din luna martie a acestui an, are încă lipsuri, unul dintre acestea fiind secţiunea tehnică. Experţii din ITC spun că această lege ar trebui să reglementeze tehnologia, dar fără standarde tehnice aceasta este doar o decizie motivată politic, neconformă cu normele UE.

Se pare că noua variantă nu a luat în considerare recomandările de anul trecut din partea Ministerului Justiției, ale Consiliului Concurenței și ale Consiliului Social și Economic și, de asemenea, nu a încorporat modificări din partea asociațiilor din industrie și a companiilor ITC.

Pe site-ul Ministerului Transporturilor apare publicată doar  Versiunea imbunătățită – din 02.09.2020, nu și cea din martie 2021.

  • CES: Reprezentanţii părţii sindicale şi trei reprezentanţi ai patronatului au votat pentru avizarea nefavorabilă a proiectului de act normativ

Autorităţile au transmis în luna martie, către Consiliul Economic şi Social, proiectul de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrascturi informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G, „pentru a-l reaviza cu celeritate”.

Reprezentanţii părţii sindicale şi trei reprezentanţi ai patronatului din cadrul Consiliului Economic şi Social (CES) au votat pentru avizarea nefavorabilă a proiectului de act normativ.

Aceştia au susţinut că întregul proiect de lege se concentrează pe identificarea producătorilor de echipamente eligibili, mai degrabă decât pe abordarea şi identificarea riscurilor de securitate independente de producătorul de echipamente, abordare sustinuta la nivelul UE. Instrumentele UE cu privire la securitatea cibernetică a reţelelor 5G pun accentul pe măsurile tehnice ce ar trebui să fie reglementate şi implementate pentru a atinge nivelul de securitate dorit.

Reprezentanţii CES, care au votat nefavorbil proiectul mai spun că impunerea unor măsuri necesare pentru a asigura securitatea rețelelor şi a serviciilor trebuie să includă, pe lângă măsurile strategice, şi o serie de măsuri tehnice relevante ce reprezintă un apanaj al autorităţilor naţionale de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice.

Proiectul de act normativ nu reglementează calea de urmat şi nu stabileşte termene în cazul în care producătorul nu obţine, în perioada menţionată în proiect, răspunsul CSAT pentru cererea de autorizare, creând potenţialul unor interpretări contradictorii, conform acestora.

În afară de votul de mai sus, alte puncte de vedere din cadrul CES au fost:

  • Un reprezentant al părţii patronale a votat pentru avizarea favorabilă a proiectului de act normativ.
  • Doi reprezentanţi ai părţii patronale au votat pentru avizarea favorabilă a proiectului de act normativ, cu observaţia că ar fi fost oportun ca proiectul să fi fost iniţiat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în sarcina căruia se află şi problematica ce face obiectul acestui act normative, fapt  ce ar trebui precedat însă de adoptarea unei Hotărâri de ormat prin care să se aprobe organizarea şi funcţionarea acestui minister.
  • Trei reprezentanti ai partii patronale s-au abtinut de la vot.
  • De asemenea, reprezentanţii părţii sindicale au votat pentru avizarea nefavorabilă a proiectului de act normative spunând, la fel ca şi o parte din patronat, că ar fi fost oportun ca proiectul să fi fost iniţiat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
  • Reprezentanţii asociaţiilor şi fundaţiilor neguvernamentale ale societăţii civile au votat pentru avizarea favorabilă a proiectului de act normativ.

* Noile modificări ale proiectului de lege

  1. La articolul 1, pe lângă riscurile la adresa securităţii naţionale au fost introduse şi ameninţări şi vulnerabilităţi.

Varianta nouă

Prezenta lege are drept scop adoptarea unor măsuri referitoare la autorizarea producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, denumite în continuare reţele 5G, în vederea prevenirii, contracarării şi eliminării riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării.

Varianta veche

Prezenta lege are drept scop adoptarea unor măsuri referitoare la autorizarea producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, denumite în continuare reţele 5G, în vederea prevenirii, contracarării şi eliminării riscurilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării.

  1. La Articolul 3 a mai fost introdus aliniatul (3).

Varianta nouă

Art. 3. – (1) Pentru realizarea scopului prevăzut la art. 1, utilizarea de tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum şi în rețelele 5G, cu excepția echipamentelor terminale folosite de utilizatorii finali, este condiționată de obținerea de către producători a unei autorizări, în condiţiile prezentei legi.

(2) Autorizarea prevăzută la alin. (1) se acordă, prin decizie a Prim-Ministrului, pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, denumit în continuare CSAT, în termen de maximum 4 luni de la data solicitării.

(3)Decizia prim-ministrului acordată potrivit la alin (2) se publică în Monitorul Oficial al României

Varianta veche

Art. 3. – (1) Pentru realizarea scopului prevăzut la art. 1, utilizarea de tehnologii, echipamente și programe software în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum şi în rețelele 5G, cu excepția echipamentelor terminale folosite de utilizatorii finali, este condiționată de obținerea de către producători a unei autorizări, în condiţiile prezentei legi.

(2) Autorizarea prevăzută la alin. (1) se acordă, prin decizie a Prim-Ministrului, pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, denumit în continuare CSAT, în termen de maximum 4 luni de la data solicitării.

  1. La Articolul 4, solicitarea, pentru obţinerea autorizării prevăzute la articolul 3, se depune la ministerul cu atribuţii în domeniul comunicaţiilor.

Varianta nouă

Solicitarea pentru obţinerea autorizării prevăzute la art. 3 se depune la ministerul cu atribuţii în domeniul comunicaţiilor, care se transmite de îndată la CSAT.

Varianta veche

Solicitarea pentru obţinerea autorizării prevăzute la art. 3 se depune la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, care se transmite de îndată la CSAT.

  1. La articolul 2, dar la aliniatul 2, pct c, a fost modificată una din condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească producătorul, în sensul că acesta trebuie să completeze o declaraţie pe proprie răspundere potrivit căreia, printre alte condiţii, compania nu are un istoric de conduită corporativă neetică.

Varianta nouă

Art. 4.

(2) Solicitarea constă într-o scrisoare de intenţie semnată de reprezentantul legal al producătorului, însoțită de:
a) date de identificare, inclusiv datele reprezentanților legali și limitele împuternicirii acordate acestora;
b) date privind structura de acţionariat a producătorului și a grupului de societăți din care face parte, inclusiv informații detaliate privind societatea-mamă;
c) o declaraţie pe proprie răspundere care să ateste că producătorul îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
i. nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent;
ii. are o structură transparentă a acţionariatului;
iii. nu are un istoric de conduită corporativă neetică;
iv. se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente

Varianta veche
Art. 4.

(2) Solicitarea constă într-o scrisoare de intenţie semnată de reprezentantul legal al producătorului, însoțită de:
a) date de identificare, inclusiv datele reprezentanților legali și limitele împuternicirii acordate acestora;
b) structura de acţionariat a producătorului și a grupului de societăți din care face parte, inclusiv informații detaliate privind societatea-mamă;
c) o declaraţie pe proprie răspundere care să ateste că producătorul îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
i. nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent;
ii. are o structură transparentă a acţionariatului;
iii. nu are cunoştinţă de un istoric de conduită corporativă neetică;
iv. se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente

  1. Modificări la art 7 – s-a adăugat textul „la data retragerii autorizării”, la alin 2, iar la aliniatul 1, autorizarea se face conform art 3, alin 2 .

Varianta nouă

Art 7 – (1) În cazul în care, ulterior acordării autorizării conform art. 3, alin (2) sunt identificate riscuri, amenințări şi vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării ţării, autorizarea obţinută este retrasă prin decizie a Prim-Ministrului, la solicitarea CSAT.

(2) În situaţia retragerii autorizării potrivit aliniat (1), tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interest naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani de la data retragerii autorizării.

Varianta veche

Art 7 – (1) În cazul în care, ulterior acordării autorizării conform art. 3, sunt identificate riscuri, amenințări şi vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării ţării, autorizarea obţinută este retrasă prin decizie a Prim-Ministrului, la solicitarea CSAT.

(2) În situaţia retragerii autorizării potrivit aliniat (1), tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interest naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani.

  1. Articolul 8, alin 2 – În cazul deciziilor adoptate potrivit prezentei Legi, nu sunt aplicabile prevederile Articolul 14 şi articolului 14 din Legea Nr. 554/2004 (Legea Contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare a fost scoasă din noua versiune).

Varianta nouă

Art. 8. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, deciziile adoptate potrivit prezentei legi pot fi atacate în contencios administrativ fără parcurgerea fără parcurgerea procedurii prealabile. Deciziile pot fi atacate în termen de 30 de zile de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României.
(2) În cazul deciziilor adoptate potrivit prezentei legi nu sunt aplicabile prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Varianta veche

Art. 8. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, deciziile adoptate potrivit prezentei legi pot fi atacate în contencios administrativ, fără parcurgerea procedurii prealabile. Deciziile pot fi atacate în termen de 30 de zile de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României.
(2) În cazul deciziilor adoptate potrivit prezentei legi nu sunt aplicabile prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

  1. Modificările articolului 10, aliniat 1- precizare utilizare tehnologii pentru producătorii care nu mai deţin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi

Varianta nouă

Tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice la data intrării în vigoare a prezenţei legi şi care contribuie la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ai căror producători nu deţin autorizare potrivit prevederilor prezenţei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani, ce se calculează de la data intrării în vigoare a prezenţei legi

Varianta veche

Tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice la data intrării în vigoare a prezenţei legi şi care contribuie la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ai căror producători nu deţin autorizare potrivit prevederilor prezenţei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani.

  1. Modificări la articolul 13 – A fost introdusă o clauză nouă la contravenţii si a fost modificat pct c de la art 13 (utilizarea tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software în reţelele de comunicaţii electronice după expirarea termenului de 5 ani calculat în conformitate cu prevederile articolului 10)

Varianta nouă

Art. 13. – Constituie contravenţii următoarele fapte dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii, infracţiuni:
a) utilizarea de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice a tehnologiilor, echipamentelor și programelor software în rețelele 5G puse la dispoziție de producători care nu au obținut autorizarea stabilită în conformitate cu art. 3;
b) utilizarea de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, ulterior termenului prevăzut la articolul 7 alin (2) a tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software în reţelele 5G puse la dispoziţie de către producători cărora le-a fost retrasă autorizarea stabilită în conformitate cu prevederile Articolului 3.
c) utilizarea tehnologiilor , echipamentelor şi programelor software in reţelele de comunicaţii electronice, după expirarea termenului de cinci ani, calculate în conformitate cu prevederile art 10.
c) netransmiterea informațiilor solicitate furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice în condițiile art. 12.

Varianta veche

Art. 13. – Constituie contravenţii următoarele fapte dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii, infracţiuni:
a) utilizarea de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice a tehnologiilor, echipamentelor și programelor software în rețelele 5G puse la dispoziție de producători care nu au obținut autorizarea stabilită în conformitate cu art. 3;
b) utilizarea tehnologiilor , echipamentelor şi programelor software in reţelele de comunicaţii electronice, cu nerespectarea art 10, alin 1
c) netransmiterea informațiilor solicitate furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice în condițiile art. 12.

  1. Modificări articolul 14 – a mai fost introdus un aliniat referitor la sancţiuni

Varianta nouă

Art. 14. – (1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, contravențiile prevăzute la art. 13 se sancționează cu amendă în cuantum cuprins între 1% și 5% din cifra de afaceri.
(2), Cifra de afaceri este cea prevăzută în ultima situaţie financiară anuală raportată de operatorul economic existentă la data constatării faptei.
(3) Prin derogare de la dispozițiile articolului 8, aliniat 2, lit a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2002, în cazul operatorului economic nou-infiintat sau a unui operator economic care nu a înregistrat o cifră de afaceri în anul anterior sancţionării, acesta este sancţionat cu amendă de la 10.000.000 la 50.000.000 lei.

Varianta veche

Art. 14. – (1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, contravențiile prevăzute la art. 13 se sancționează cu amendă în cuantum cuprins între 1% și 5% din cifra de afaceri.
(2), Cifra de afaceri este cea prevăzută în ultima situaţie financiară anuală raportată de operatorul economic existentă la data constatării faptei
(3) ANCOM dispune, prin procesul-verbal de constatare a contravenției şi de aplicare a sancțiunii, şi sancțiunea complementară a interzicerii imediate a utilizării în rețelele 5G a tehnologiilor, echipamentelor și a programelor software fabricate de producători care nu sunt autorizați conform art. 3.

  1. Modificări la articolul 15

Varianta nouă

Art. 15. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 13 se constată de către personalul de control din cadrul ANCOM.
(2) Sancțiunea pentru contravențiile prevăzute la art 13 se aplică, prin rezoluţie scrisă, de către preşedintele ANCOM.
(3) ANCOM dispune şi sancțiunea complementară a interzicerii imediate a utilizării în rețelele 5G a tehnologiilor, echipamentelor și a programelor software fabricate de producători care nu sunt autorizați potrivit prevederilor art 3.

Varianta veche

Art. 15. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 13 se constată de către personalul de control din cadrul ANCOM, prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii.
(2) Sancțiunea pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) se aplică, prin rezoluţie scrisă, de către preşedintele ANCOM.

  1. Modificări articolul 16

Varianta nouă

Articolul 16 (1): În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contravenţiilor prevăzute la articolul 13 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, cu excepţia art. 8 alin. (2), lit. (a), art.28, alin (1) şi 29.
(2)Amenzilor prevăzute la articolul 14, alin. (1) şi (3) nu le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, cu modificările ulterioare.

Varianta veche

Art. 16. – În cazul sancțiunilor aplicate pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute la art. 13 nu sunt aplicabile prevederile art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, cu modificările ulterioare.

  1. Modificări Articol 17

Varianta nouă

Articolul 17: Prevederile articolelor 9, 12-16 intra în vigoare la 30 de zile de la data publicării legii

Varianta veche

Prevederile art 9, 12-16, intra in vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

  • Consiliul Concurenţei – preocupat de posibilitatea ca în procesul implementarea proiectului de act normativ să nu apară situații în care mediul concurențial să fie îngrădit și/ sau denaturat suplimentar

La finalul lunii februarie 2021, Consiliul Concurentei a transmis către autorităţi că, analizând cea mai recentă versiune a proiectului de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementarii retelelor 5G şi a Expunerii de motive aferentă proiectului de act normativ, nu sunt modificări majore faţă de varianta proiectului din toamnă. De aceea Consiliul Concurenţei a menţinut poziţia favorabilă asupra proiectului de lege, formulând deja o serie de considerente şi recomandări în lunile septembrie şi octombrie 2020.

În recomandările din octombrie, Autoritatea de concurență a transmis că dorește ca, în asigurarea unui mediu concurențial dinamic, să existe o participare cât mai numeroasă la licitația pentru acordarea de spectru 5g (inclusiv potențiali nou intrați pe piață), iar ulterior, în procesul de migrare la tehnologiile 5g, suficienți operatori să concureze (inclusiv la nivel de infrastructuri), implementând inovații în beneficiul utilizatorilor finali prin utilizarea de sisteme, precum și de echipamente active și pasive de o mare varietate.

Consiliul Concurenței realizează că, prin prisma regimului de autorizare ce urmează a fi instituit prin prevederile recentului proiect de act normativ, se poate ajunge la situația în care pentru considerente ce țin de securitatea națională și de apărarea țării, să fie limitate opțiunile aflate la îndemâna autorităților contractante (inclusiv ale furnizorilor de rețele și servicii de comunicații electronice), atunci când decid achiziționarea de tehnologii echipamente și software utilizate în rețelele de comunicații electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicații electronice de tip 5g.

Potrivit CC, efectele, în concret, depind și de numărul producătorilor care obțin autorizarea stabilită prin proiectul de lege, aspect pe care Autoritatea de concurență îl poate înțelege ca o incadrare în prevederile legii concurenței, securitatea națională și apărarea națională fiind componente importante ale oricărui aspect considerat interes public major.

Consiliul Concurenței spune că este preocupat de posibilitatea ca în procesul implementarea proiectului dar normativ să nu apară situații în care mediul concurențial să fie îngrădit și/ sau denaturat suplimentar.
Astfel, Autoritatea a identificat următoarele riscuri:

a. lipsa unei perioade de tranziție care se asigure masă critică de avizări, respectiv posibilitatea operatorilor de a alege și de a beneficia de tarife determinate de un mediu concurențial normal.
b. ridicarea cerințelor evaluării riscurilor de la nivelul de echipament la nivelul evaluării furnizorului, (proiectul de act normativ nefăcând distincții între echipamentele de rețea active și pasive, echipamente dedicate core- network, radio, cablaje sau interfețe), implică schimbări totale la nivelul tuturor echipamentelor livrate de respectivul furnizor, însă necesitatea schimbării unor elemente de pasiv poate fi pusă sub semnul întrebării.
c. pentru a scădea presiunea numărului mare de solicitări de preavizare adresate CSAT, ar putea fi utilă analiza posibilității apariției unor proceduri de recunoaștere mutuală a avizelor emise la nivel de echipament/ sistem/ furnizor, între statele partenere, care au o situaţie de siguranța a sistemelor/ tehnologiilor 5g similară sau compatibilă cu cea a României.

În contextul demersurilor prealabile organizării licitației 5g, Consiliul Concurenței a decis contactarea operatorilor mobili pentru a lua notă de problemele cu care se confruntă fiecare, în mediul legislativ actual și preconizat (incluzând efectele intrării în vigoare a proiectului de act normativ), în pregătirile pentru licitarea dreptului de utilizare aspectului radio, precum și posibile soluții așa cum acestea sunt percepute de operatorii mobili, și, eventual, modul cum percepe fiecare o posibilă implicarea Consiliului Concurenței prin prisma legii concurenței și a prerogativelor autorității de concurență în asigurarea unui proces competitiv de succes.

Potrivit Consiliului Concurenței, din discuțiile cu operatorii, industria exprimat îngrijorări legate de:

a. competențele ulterioare de control ale ANCOM (căruia conform proiectului de act normativ, i se raportează detaliat structuri și detalii tehnice, dar nu se desprind cu claritate alte implicații ale autorității de reglementare ce pot apărea în procesul de avizare al CSAT);
b. modul în care eventuală avizare negativă afectează nu doar echipamente ce urmează a fi achiziționate, ci și pe cele utilizate pentru tehnologiile 2g, 3G , 4G, cu implicații privind necesitatea înlocuirii masive de echipamente și cu impact major, nu numai asupra bugetului alocat pentru această schimbare, ci și asupra procesului de investiții necesar obligațiilor de acoperire.

  • Ministerul Justiţiei, în octombrie: ”Este necesară justificarea temeinică a criteriilor pentru acordarea sau refuzul de emitere a autorizării”

Ministerul Justiţiei a avizat, în octombrie, favorabil, proiectul de lege privind tehnologia 5G din punct de vedere vedere constituțional și legislativ, dar a avut unele observaţii și a transmis că nu își asumă responsabilitatea pentru elaborarea proiectului și pentru corectitudinea datelor.

Potrivit Ministerului Justiţiei, proiectul de act normativ vizează stabilirea unui mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, fiind urmărite considerente ce ţin de eliminarea oricăror riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării.

Dar Ministerul Justiţiei (MJ) semnalează că este necesară justificarea temeinică a soluțiilor cuprinse în proiectul de act normativ, din perspectiva mecanismului de autorizare instituit, a criteriilor avute în vedere de inițiatori pentru acordarea sau refuzul de emitere a autorizării, inclusiv cu privire la procedura de retragere a acestei autorizări. „Punctual, apreciem că este necesar ca inițiatorii să fundamenteze soluția legislativă prin care au acordat premierului competența de emitere a deciziei de aprobare sau respingere a autorizării ținând seama de competențele constituționale și legale ale acestuia, în detrimentul, spre exemplu, unui organ colegial. De asemenea, apreciem că este oportun că inițiatorii să analizeze necesitatea unor informații suplimentare din perspectiva evaluării impactului reglementării asupra mediului de afaceri, aspecte de natură să justifice intervenția normativă”.

Oficialii Ministerului Justiției mai spun că procedura reglementată de legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică nu se rezumă la publicarea proiectului pe pagină de internet a inițiatorului, respectiv a Ministerului Transporturilor, Infrastructurii si Comunicaţiilor (MTIC), fiind necesare detalii suplimentare privind respectarea procedurii în materie, în integralitatea sa.

Pe de altă parte, Ministerul Justiţiei spune că Ministerul Afacerilor Externe are competența să se pronunțe asupra compatibilităților soluțiilor cuprinse în actul normativ raportat la piață unică europeană în componenta privind libera circulație a mărfurilor, precum și cu ansamblul legislației Uniunii Europene și cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene relevantă în materie. De asemenea, având în vedere că măsurile cuprinse în proiectul de act normativ sunt susceptibile de a avea impact anticoncurențial, revine Consiliului Concurenței competența de a se pronunța cu privire la acest aspect, susţin reprezentanţii MJ.

De asemenea, Ministerul Justiției mai spune că soluția care stabilește condițiile de emitere a avizului CSAT este neclară și lipsită de previzibilitate, în lipsa instituirii unor criterii obiective de evaluare a solicitărilor depuse în vederea acordării autorizației, aspect de natură să conducă la articolul 1, alin 5, din Constituţie, respectiv „în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.

Ministerul Justiţiei spune că răspunderea pentru elaborarea proiectului, inclusiv pentru necesitatea și oportunitatea promovării acestuia, precum și pentru realitatea și corectitudinea datelor prezentate revine inițiatorului şi co-inițiatorului, în calitate de autoritate publică de reglementare în domeniu, Ministerul Justiției avizând proiectul exclusiv din punct de vedere al constituţionalităţii și legalității, precum și cerințelor normelor de tehnică legisslativă, în condițiile legii.

BVBStiri BVB

TURISM FELIX S.A. (TUFE) (20/09/2021)

Informare Depozitarul Central - operare diminuare capital social - nr. actiuni

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (20/09/2021)

Convocare AGA O & E 28(29).10.2021

JUDETUL TIMIS (TIM28) (20/09/2021)

Plata cupon 42, rambursare rata principal 42 si calcul rata dobanda pentru cuponul 43

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (20/09/2021)

Notificare rascumparare actiuni proprii 13 - 17 septembrie 2021