România va aștepta rezultatul alegerilor prezidențiale și noi măsuri de reducere a celui mai mare deficit bugetar al Uniunii Europene înainte de a reveni pe piețele internaționale, potrivit șefului trezoreriei țării, Ștefan Nanu, scrie Bloomberg.

România se îndreaptă spre o reluare a alegerilor prezidențiale pe 4 mai, după ce Curtea Supremă a anulat scrutinul de anul trecut, declanșând cea mai gravă criză politică de la căderea comunismului. Tulburările au complicat planurile de reducere a decalajului fiscal, deoarece măsurile nepopulare ar putea consolida sprijinul pentru candidații marginali, existând riscuri legate de o potențială victorie a unei figuri de extremă dreaptă sau a unei figuri independente care ar putea pleda pentru o nouă coaliție de guvernământ, scrie agenția de presă.

România a acoperit până în prezent aproximativ 42% din necesarul brut de finanțare pentru acest an, pe baza țintei de deficit de 7%, a declarat șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, în marja reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional. De asemenea, intenționează să utilizeze și alte opțiuni de finanțare, cum ar fi plasamentele private și împrumuturile extrapiață, pentru a reduce oferta de euroobligațiuni și a atenua presiunea asupra randamentului, după ce a atras aproximativ 8,5 miliarde de euro (9,7 miliarde de dolari) în datorii în valută până în prezent în acest an.

„Următoarea tranșă de eurobonduri va fi emisă după alegerile prezidențiale și măsurile preconizate luate de guvern”, a declarat Nanu într-un interviu acordat la Washington DC. „Toată lumea vorbește despre asta. Agențiile de rating așteaptă asta.”

Turbulențele politice au afectat titlurile de creanță ale țării, obligațiunile interne având cea mai mare primă de risc față de titlurile germane comparabile dintre țările similare din UE. Investitorii se concentrează acum pe eforturi suplimentare pentru a inversa tendința de înrăutățire a finanțelor publice, după ce deficitul de 9,3% din produsul intern brut în 2024.

Deficitul a fost de 2,3% din PIB în primele trei luni, depășind deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut și subliniind îngrijorările că derapajul fiscal ar putea fi greu de controlat.

„Investitorii și agențiile de rating se așteaptă la măsuri fiscale care vor duce la consolidarea fiscală”, a declarat Nanu. „Există în continuare apetit în rândul investitorilor pentru titluri de trezorerie românești, atât în ​​lei, cât și în valută, dar există îngrijorări cu privire la capacitatea de a îndeplini obiectivul de consolidare fiscală.”

Totuși, Ministerul Finanțelor beneficiază de creșterea cererii de obligațiuni pentru retail, ca sursă suplimentară de finanțare, și ar putea majora planul de vânzare a instrumentului la 60 de miliarde de lei (13,7 miliarde de dolari) pentru acest an, de la aproximativ 45 de miliarde, a spus el.

România va rămâne probabil unul dintre cei mai mari debitori dintre națiunile din Europa Centrală și de Est, cu un plan de a atrage 13 miliarde de euro din vânzări de obligațiuni în străinătate în acest an, după o emisiune record de 18 miliarde de euro în 2024.

Ministerul Finanțelor a apelat, de asemenea, joi, la piața internă, vânzând obligațiuni locale în valoare totală de 1,58 miliarde de lei, cu scadența în 2026 și 2031. Licitația a fost printre cele mai mari vânzări interne de acest tip din acest an și una dintre ultimele oportunități de a strânge fonduri înainte de alegerile prezidențiale.