România și-a propus să renoveze 2000 de clădiri publice și 2500 blocuri de locuit, iar criza prin care trecem în acest moment nu poate reprezenta un criteriu care să determine amânarea acestor proiecte, a declarat Oana ÖZMEN, Avocat, fost deputat, la Romanian Sustainability Forum 2026.
Domnia sa a explicat: “Un subiect important atunci când vorbim de sustenabilitate este eficiența energetică, în primul rând a clădirilor. Observ că, în ultima perioadă, această temă a fost cumva uitată, dar trebuie să conștientizăm miza pe care o reprezintă reabilitarea clădirilor, indiferent că vorbim de cele publice, private și mai ales cele cu risc seismic. Noi ne-am angajat să reabilităm aproape 2.000 de clădiri publice și peste 2.500 de blocuri de locuințe – nu mai vorbim de zona rurală, care este văduvită de aceste intervenții. Pe parcursul ultimilor ani au fost intervenții în sensul de a fi alocate fonduri privind instalarea de panouri fotovoltaice, dar mai puțin în ceea ce înseamnă reabilitarea termică a clădirilor”.
Potrivit doamnei Ozmen, atunci când vorbim de eficiență energetică, trebuie să amintim de materiale de construcție: “Producția de materiale de construcție autohtone, fie că vorbim de rocă bazaltică, polistiren sau orice alt tip de materiale, inclusiv ciment, este importantă, în primul rând, pentru a asigura locuri de muncă aici și pentru a nu pierde cea mai valoroasă resursă, resursa umană. Nu poți face o reabilitare termică fără să ai specialiști. Și sper ca autoritățile publice aflate acum în funcție de decizie să regândească cumva eficiența energetică a clădirilor și să se aplece cu atenție asupra acestei teme”.
Doamna Ozmen a prezentat investițiile în proiecte de renovare la standarde nZEB cum sunt cele din Ilfov, comuna Berceni, cu o investiție de 4 milioane de euro, precum și cele din Pantelimon și Buftea care demonstrează ca există o prioritizare a proiectelor strategice. În Bucuresti proiectele de renovare a școlilor în Sectoarele 6 și 1 trebuie să continue, însă este necesară o strategie comună privind gestionarea deșeurilor mai ales la granița dintre București și Ilfov din perspectiva deșeurilor rezultate din construcții.
Domnia sa a spus: „Avem nevoie de politici guvernamentale coerente în sprijinul sectorului public și rezidențial, în colectarea deșeurilor rezultate din construcții. Deșeurile ce provin din construcții sunt o mare problemă. Consider că ar trebui se existe o o colaborare între Ilfov și București privind gestionarea lor, pentru că majoritatea deșeurilor ce provin fie din construcții ajung în zona limitrofă, între cele două UAT-uri”.
Problema deșeurilor a fost analizată de doamna Ozmen și din perspectiva compostului și a valorificării masei vegetale pentru producerea de biogaz sau biometan: „Deși colectarea PET-urilor a înregistrat rezultate bune, nu același progres se vede în gestionarea deșeurilor organice. Aș propune dezvoltarea unui lanț integrat de colectare și valorificare, după modelul unor țări precum Germania, Danemarca, Olanda sau Franța”.
Doamna Ozmen a apreciat inițiativele companiilor precum Auchan, atât în reducerea risipei alimentare și conștientizarea populației, cât și în investițiile în energie regenerabilă (parcuri fotovoltaice), care contribuie la independența energetică.
Un alt punct important adus în discuție este dezvoltarea transportului public, în special prin achiziția de autobuze electrice și creșterea stațiilor de încărcare, cum este cazul Ilfovului. Domnia sa a subliniat necesitatea unei coordonări între Ilfov și București, având în vedere numărul mare de persoane care locuiesc în Ilfov și lucrează în Capitală.
Doamna Ozmen a adus în discuție și problema schimbărilor climatice și importanța gestionării resursei de apă. Tratarea apelor uzate trebuie să devină o prioritate națională pentru a proteja resursele pentru generațiile viitoare.
| Știri BVB