Coface: TOP 500 cele mai mari companii din Europa Centrala si de Est

Coface publică lista celor mai mari 500 de companii din Europa Centrală și de Est: Eclipsează riscurile externe o creștere economică solidă și de durată în Europa Centrală și de Est? 2018 – un an profitabil pentru Europa Centrală și de Est cu o creștere a PIB-ului de 4,3% Top 500 jucători: creștere a cifrei de afaceri și recrutare, reducere a profitului net datorită concurenței acerbe Sectoare: sectorul de petrol și gaze ocupă primul loc în top 500, urmat de industria auto și transporturi, și sectorul comerțului nespecializat Polonia găzduiește cele mai mari afaceri din regiune, cu o cifră de afaceri agregată în creștere de la an la an În 2018, activitatea economică din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE) și-a continuat expansiunea solidă care a început în anul 2017. Acesta a fost, în special, cazul Poloniei, Ungariei și Letoniei, țări care au înregistrat un ritm de creștere a PIB-ului de aproape 5%. Alte țări au înregistrat un ritm de creștere mai slab, precum România, Estonia și Bulgaria. În ciuda diferențelor dintre țări, avansul economic în regiunea ECE a rămas puternic, înregistrând o creștere de 4,3% în anul 2018 comparativ cu 4,6% în anul 2017. „Principalii factori de creștere au fost consumul privat, creșterea investițiilor în active fixe, precum și exporturile, care au fost mai puțin dinamice decât înainte, însă au continuat să se extindă, în ciuda încetinirii din zona euro”, afirmă Grzegorz Sielewicz, Economist Regional al Coface pentru Europa Centrală și de Est. În 2018, Coface a îmbunătățit ratingul de țară al Croației și Slovaciei ca urmare a unei serii de îmbunătățiri ale Evaluării de țară din anii precedenți. Acestea sunt principalele concluzii ale studiului privind cele mai mari 500 de companii din Europa Centrală și de Est realizat de Coface. Compania internațională de asigurări de credit prezintă cel de-al unsprezecelea studiu anual privind celor mai mari 500 de companii din Europa Centrală și de Est – Topul 500 ECE al Coface. Acesta clasifică companiile în funcție de cifra de afaceri și analizează aspecte suplimentare, cum ar fi numărul de angajați, cadrul general al companiilor, sectoarele și piețele, precum și noile evaluări ale Coface. Dezvoltarea economică a top 500 ECE este reprezentativă pentru tendința pieței din întreaga regiune. Top 500 jucători: creștere a cifrei de afaceri și recrutare, reducere a profitului net „Analizele arată că mediul economic favorabil a fost benefic pentru cele mai mari 500 de companii din regiune, ceea ce a generat venituri mai mari”, explică Declan Daly, Director General Executiv al Coface pentru Europa Centrală și de Est. Cifra cumulată de afaceri a tuturor celor 500 de companii a crescut cu 9,6% la 698 miliarde de euro. 78,8% dintre companiile incluse pe listă au înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește veniturile (față de 80% în anul 2017 și 63% în anul 2016). „Cu toate acestea, diverse provocări au determinat scăderea profiturilor nete cu -1,6% la 30 de miliarde de euro. Rata scăzută a șomajului și scăderea populației active declanșează crize ale forței de muncă, devenind provocarea principală pentru operațiunile zilnice și extinderea potențială a companiilor. Nu numai creșterea salariilor, dar și creșterea costurilor de producție au dus la majorarea cheltuielilor operaționale, astfel erodând profiturile. Competitivitatea devine din ce în ce mai intensă, ducând la marje reduse care nu pot compensa costurile mai ridicate”, adaugă Daly. „Ediția 2018 a Top 500 ECE arată o evoluție pozitivă a marilor companii care activează în România. Principalul motor al acestei evoluții rămâne consumul casnic, care reprezintă 63% din PIB. Pe fondul îmbunătățirii generalizate a pieței muncii, reducerea șomajului la 4% la sfârșitul anului trecut și creșterea salariului minim pe economie în 2019 vor continua să impulsioneze consumul intern, însă este estimat că într-un ritm mai puțin accelerat în următoarea perioadă. Lipsa forței de muncă rămâne o preocupare pentru companii, fapt ce va menține o presiune constantă asupra costurilor cu salariile. În aceste condiții, marile companii românești pot beneficia de un avânt necesar dezvoltării susținute pentru a ajunge în TOP 500 ECE într-un număr cât mai mare, însă, în același timp, trebuie să fie pregătite pentru provocările unui mediu economic global din ce în ce mai afectat de riscuri politice,” a declarat Eugen Anicescu, Country Manager Coface România. Activități intense în Polonia și în industria auto Potrivit studiului, Polonia găzduiește cele mai mari afaceri din regiune, cu o cifră de afaceri totală în creștere de la an la an. Companiile de top din publicația Coface sunt bine cunoscute din clasamentele anterioare. Compania poloneză de rafinare și comercializare a petrolului, PKN Orlen, își păstrează primul loc cu o creștere a cifrei de afaceri de 15%. Compania cehă Skoda Auto (locul 2), compania multinațională de petrol și gaze MOL Ungaria (locul 3) și comerciantul Jeronimo Polska (locul 4) și-au apărat pozițiile ocupate în anul precedent, toate înregistrând creșteri ale veniturilor. Sectorul auto rămâne puternic în top 10, reprezentat de mărci cunoscute cum ar fi Skoda Auto din Cehia (locul 2), Volkswagen Slovacia (locul 5) și Audi Ungaria (locul 7). Față de anul precedent, Volkswagen Slovacia a urcat în clasament datorită unei creșteri puternice a cifrei de afaceri de 37,5%. De asemenea, Audi Ungaria a înregistrat o creștere modestă a veniturilor de 1,1%. Sectoare: poziție de top pentru sectorul petrolului și a gazelor, urmat de un sector auto și al transporturilor puternic Cele trei sectoare principale reprezentate de cele mai mari companii din regiune (auto și transporturi, petrol și gaze, comerț nespecializat) continuă să reprezinte aproape 60% din veniturile totale generate. Cu toate acestea, toate sectoarele au contribuit la majorarea cifrei de afaceri, majoritatea contribuțiilor venind din zonele energie, auto și comerț. Profiturile nete au arătat o dezvoltare pozitivă doar pentru anumite sectoare, cu majorări între 4,6% (industria lemnului și a fabricării de mobilă) și 41,9% (comerț nespecializat). Sectorul construcțiilor a întâmpinat din nou cele mai mari dificultăți, cu o pierdere netă de -146%, în ciuda majorării veniturilor cu 10,6%. Sectorul mineralelor, substanțelor chimice, petrolului, produselor din plastic și produselor farmaceutice și-a recâștigat poziția fruntașă și a redevenit cel mai mare sector, beneficiind de creșterea prețurilor petrolului în primele trei trimestre ale anului 2018. Creșterea tensiunilor și îngrijorările privind comerțul mondial au determinat scăderea prețurilor petrolului în ultimele luni ale anului 2018. Cu toate acestea, reducerile aprovizionării ale OPEC și aliaților săi au menținut prețurile peste valorile minime înregistrate în anul 2016. În plus, companiile din ECE din acest sector își desfășoară activitatea în principal în zona de rafinare și prelucrare a petrolului și a gazului. Astfel, acestea au fost capabile să își adapteze marjele de rafinare și nu au suferit într-o măsură prea mare datorită scăderii prețului aurului negru. Sectorul auto și al transporturilor și-a pierdut poziția de lider ocupată în anul precedent. Veniturile companiilor au crescut cu +7,6%, în timp ce profiturile nete s-au redus cu -11,7%. Rezultatele mai slabe ale sectorului auto și al transporturilor comparativ cu anul anterior reflectă declinul global al industriei. Aceasta suferă pe fondul încetinirii ciclice, a protecționismului ridicat și modificărilor structurale din industrie, inclusiv datorită investițiilor în inovații și schimbărilor în ceea ce privește comportamentul consumatorilor. Deteriorarea sectorului are efecte secundare asupra țărilor din vestul Europei, cum ar fi Germania, unde producția de autovehicule a scăzut semnificativ. Cu toate acestea, sectorul rămâne un pol economic forte, esențial pentru regiune. Al treilea sector care a ocupat un loc pe podium este comerțul nespecializat. Ca și anul precedent, principalul motor al creșterii din ECE a fost consumul casnic, care a continuat să se accelereze în anul 2018 datorită ratei scăzute a șomajului și a salariilor în creștere. Impactul pozitiv al cererii solide este afectat de dificultățile cu care se confruntă acest sector: creșterea salariilor angajaților și deficitul de forță de muncă, împreună cu o bază de clienți încă sensibilă la prețuri și concurența ridicată exercită presiune asupra marjelor. „Constrângerile privind aprovizionarea, inclusiv deficitul forței de muncă, o utilizare ridicată a capacității, creșterea costurilor de producție și impactul încetinirii externe (directe și indirecte) îngrijorează companiile care activează în regiunea ECE. Conform estimărilor, consumul casnic va rămâne principalul motor al creșterii, cu toate că accelerarea limitată a investițiilor în active fixe și exporturile mai slabe vor scădea rata de creștere a PIB-ului. Cu toate acestea, rata încetinirii va fi limitată: Coface prevede că rata de creștere medie a PIB-ului din regiunea ECE se va reduce la 3,6% în 2019 și 3,2% în 2020”, adaugă Grzegorz Sielewicz, Economist Regional al Coface pentru Europa Centrală și de Est.

Coface: TOP 500 cele mai mari companii din Europa Centrala si de Est

Pe același subiect:

FORUMUL ENERGIEI, ediția 2026 – LIVE

Şefa ACUE: Piaţa de energie electrică poate fi ajutată doar dacă există lichiditate

Grindeanu: Biroul Permanent Naţional a decis susţinerea moţiunii de cenzură; secretarii de stat şi prefecţii PSD să demisioneze

Cancelarul Merz sugerează că Ucraina ar putea fi nevoită să accepte cedări teritoriale pentru a adera la UE

Preşedintele Donald Trump susţine o propunere făcută pe o reţea socială de redenumire a agenţiei ICE în “NICE”

Cancelarul german Merz consideră că Statele Unite sunt “umilite” de Iran

Reuters: Recoltele de cereale din 2027 ar putea fi afectate de preţurile ridicate la îngrăşăminte

Zamfir: Proiectul de interzicere a vânzării activelor statului la companii strategice – în procedură de urgenţă; săptămâna viitoare – în plen

Lucian Rusu: Problema energiei în România nu mai este doar despre prețuri. Este despre direcție

Tanczos Barna: Am început activitatea la Ministerul Agriculturii. Prioritatea zero este adoptarea cât mai rapidă a actelor normative pentru plata subvenţiilor pe 2026 destinate fermierilor şi accelerarea îndeplinirii obligaţiilor din PNRR

Chiriţoiu: Nu reuşim să diferenţiem între cei care trebuie ajutaţi şi cei care se pot descurca; slăbiciune a administraţiei

Buşoi (Ministerul Energiei): Ne aşteaptă o iarnă şi o primăvară 2027 destul de dificile din punct de vedere al preţurilor la gaze

Pe același subiect:

Abonează-te la newsletterul Financial Intelligence