Datele publicate recent de Ministerul Finanțelor indică continuarea procesului de consolidare bugetară în perioada ianuarie-august 2026, evidențiindu-se accentul acordat dimensiunii calitative.
Potrivit acestor date, ponderea veniturilor la buget în PIB a crescut de la 21,9% în primele opt luni din 2025 la 22,8% în primele opt luni din 2026 (un nivel record), această evoluție fiind susținută de dinamica încasărilor din TVA și a fondurilor europene.
Ponderea veniturilor fiscale în PIB a crescut ușor, de la 11,1% în primele opt luni din 2025 la 11,8% în primele opt luni din 2026, cel mai ridicat nivel din 2016. Se evidențiază majorarea ponderii veniturilor din TVA în PIB cu 0,7 puncte procentuale față de anul precedent, la 5,0%, acesta fiind cel mai ridicat nivel din 2015, aspect evidențiat în graficul de mai sus.
De asemenea, ponderea încasărilor din fonduri europene în PIB a crescut de la 1,5% în primele opt luni din 2025 la 2,2% în primele opt luni din 2026, un nivel maxim istoric.
Pe de altă parte, ponderea veniturilor din impozitul pe profit în PIB și ponderea veniturilor din impozitul pe venit în PIB au stagnat față de anul precedent în perioada ianuarie-august 2026, la 1,4%, respectiv 2,1%.
Nu în ultimul rând, ponderea veniturilor din accize în PIB s-a redus ușor, de la 1,7% în primele opt luni din 2025 la 1,6% în primele opt luni din 2026.
Ponderea cheltuielilor publice în PIB s-a diminuat la 25,7% în perioada ianuarie-august 2026, de la 26,4% în urmă cu un an, evidențiindu-se scăderea ponderii cheltuielilor de personal în PIB cu 0,6 puncte procentuale față de anul precedent, până la 5,3%, cel mai redus nivel din 2017, pe fondul înghețării salariilor din sectorul public.
De asemenea, ponderea cheltuielilor publice de capital în PIB a scăzut de la 1,9% în primele opt luni din 2025 la 1,7% în primele opt luni din 2026, minimul din 2023.
Pe de altă parte, ponderea cheltuielilor cu dobânzile în PIB a crescut cu 0,3 puncte procentuale față de anul precedent, la 2,0% în perioada ianuarie-august 2026, un nivel maxim istoric, după cum se poate observa în graficul de mai jos.
Prin urmare, ponderea deficitului bugetar în PIB s-a ajustat de la 4,51% în primele opt luni din 2025 la 2,89% în primele opt luni din 2026, cel mai redus nivel din 2023.
Procesul de consolidare bugetară a fost foarte ambițios în ultimele trimestre, fiind determinat, în principal, de măsurile structurale implementate începând din a doua jumătate a anului 2025. Ponderea deficitului bugetar în PIB s-ar fi ajustat la 5% în 2026 în absența evoluțiilor macroeconomice și politice recente. Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, percepția de risc privind finanțele publice s-a intensificat semnificativ, evoluție determinată de factori internaționali (vânzările masive pe piețele de titluri de stat din SUA, cu efecte de contagiune) și de factori interni (persistența crizei politice).
În acest context, subliniez creșterea semnificativă a costurilor de finanțare în SUA (spre cele mai ridicate niveluri de dinaintea izbucnirii Crizei Financiare Globale în cazul scadențelor lungi). Aceasta reprezintă un factor de risc important pentru economia SUA, pentru economia mondială și pentru țările care se confruntă cu provocări în sfera finanțelor publice.
Nu în ultimul rând, atrag atenția cu privire la faptul că finanțele publice interne se confruntă din nou cu efectul de „bulgăre de zăpadă” – costurile reale de finanțare (costurile nominale ajustate cu inflația) sunt mai ridicate comparativ cu ritmul activității economice.
| Știri BVB