România are avantaje importante pentru dezvoltarea pieței gazelor verzi, de la resursele necesare producerii hidrogenului, biometanului și metanului sintetic până la infrastructura de transport, distribuție și experiența acumulată în proiectele-pilot, a declarat Cristian Călin, director Programe Gaze Verzi și Soluții de Decarbonizare în cadrul Delgaz Grid, la Forumul „Gazele verzi – pilon strategic al tranziției energetice a României”.
În deschiderea forumului, organizat de Delgaz Grid în parteneriat cu Financial Intelligence, la 17 noiembrie 2026, la Palatul Parlamentului, Cristian Călin a prezentat experiența istorică a României în industria gazelor naturale și a hidrogenului, rezultatele proiectelor-pilot derulate de companie și oportunitățile pe care le oferă noile tehnologii pentru tranziția energetică.
„România are multe avantaje: are materie primă pentru hidrogen, pentru biometan, pentru metan sintetic, are infrastructură de transport și de distribuție, 70% din rețeaua de distribuție este din polietilenă, în mare parte pregătită pentru hidrogen pur, are și expertiză. Iar aici partea de specializare a resursei umane este un aspect-cheie pentru viitorul pieței”, a afirmat Cristian Călin.
De la descoperirea gazelor naturale la Sărmășel, în 1909, la hidrogenul verde
Reprezentantul Delgaz Grid a amintit că anul 1909 a reprezentat un moment de referință pentru industria energetică românească, odată cu descoperirea gazelor naturale la Sărmășel, în județul Mureș.
Descoperirea a fost întâmplătoare, în timpul unor explorări pentru identificarea sărurilor de potasiu utilizate în producerea îngrășămintelor agricole.
„Niște oameni pasionați căutau săruri de potasiu ca să producă potasă. Nu căutau gaz și, culmea, n-au găsit săruri de potasiu, ci au găsit un gaz care au văzut că arde și i-au spus gaz de pământ”, a menționat Cristian Călin.
El a subliniat că România se numără printre primele țări europene care au exploatat comercial zăcăminte de gaze naturale, înaintea multor state din vestul continentului. Ca termen de comparație, acesta a menționat zăcământul Gröningen din Țările de Jos, descoperit în 1959, la 50 de ani după momentul Sărmășel.
În opinia sa, cea mai mare provocare nu a fost însă descoperirea resursei, ci convingerea consumatorilor să accepte o tehnologie nouă și să se racordeze la rețelele de gaze.
Cristian Călin consideră că industria se află astăzi într-un moment comparabil, în care hidrogenul produs prin electroliza apei poate reprezenta o nouă etapă a dezvoltării sistemului energetic.
„Peste mai mult de o sută de ani, de la 1909, suntem într-o situație similară. Doar că, de data aceasta, nu mai avem gaz de pământ, ci avem un gaz de apă. Și spun gaz de apă pentru că provine din electroliza apei și se numește hidrogen”, a explicat acesta.
Delgaz Grid a testat amestecuri de până la 30vol.% hidrogen în rețelele existente
Cristian Călin a prezentat experiența Delgaz Grid în testarea utilizării hidrogenului în infrastructura actuală de distribuție a gazelor naturale (prin proiectele finalizate 20HyGrid și 30HyGrid).
El a amintit că hidrogenul nu reprezintă o noutate absolută în utilizarea gazelor combustibile, evocând experiența europeană a gazului orășenesc, produs istoric prin gazeificarea cărbunelui și care conținea o proporție importantă de hidrogen (peste 50%).
„Închipuiți-vă că foloseau hidrogen în 1840 și mai târziu, prin conducte din fontă, care acum ar speria pe oricine. Ca să nu mai vorbim despre ce arzătoare foloseau în acele vremuri”, a spus reprezentantul Delgaz Grid.
Pornind de la această experiență istorică și de la proiectele europene de cercetare, compania a decis să testeze comportamentul rețelelor existente și al aparatelor consumatorilor în cazul utilizării amestecurilor de gaze naturale și hidrogen.
„Ne-am întrebat de ce ne-ar fi teamă să facem niște teste cu amestecuri de 20–23vol.%. Și astfel, în 2022, am început primul proiect-pilot, 20HyGrid, în care am injectat în rețelele actuale existente și în aparatele clienților, ce am găsit în casele lor, 23vol.% hidrogen în gaz, ca să vedem dacă totul funcționează tehnic bine și care este nivelul de risc”, a explicat Cristian Călin.
Ulterior, Delgaz Grid a extins testele la amestecuri cu o concentrație de 30% hidrogen, atât pentru consumatori casnici, cât și noncasnici (proiectul 30HyGrid).
„Concluziile au fost foarte bune”, a afirmat reprezentantul companiei.
Acesta a precizat că proiectele au fost precedate de documentare, analizarea experiențelor internaționale și instruirea specialiștilor.
„Mulți colegi și prieteni spuneau: «Voi știți ce faceți? Nu credeți că sunteți superoptimiști?» Și am zis nu, pentru că n-am făcut-o chiar așa simplu. Întâi ne-am pregătit, ne-am documentat, am citit, am văzut proiecte mature din Germania, am văzut bunele practici și ne-am instruit la instituții de prestigiu din Germania”, a declarat Cristian Călin.
România are o experiență de peste un secol în producerea și utilizarea hidrogenului
Directorul Delgaz Grid a subliniat că România are o tradiție industrială importantă în producerea și utilizarea hidrogenului, experiență care poate fi valorificată în dezvoltarea noii piețe.
„Hidrogenul nu e o noutate în România și trebuie să fim mândri de lucrul acesta. Folosim hidrogenul la Târnăveni din 1922, la fabrica Nitrogen, și, important, hidrogen verde”, a afirmat Cristian Călin.
Potrivit acestuia, producția de hidrogen obținut prin electroliză a continuat ulterior la Borzești, după 1954, în zona industrială în care activează astăzi Chimcomplex.
El a amintit și dezvoltarea producției și utilizării hidrogenului la Azomureș, începând din 1962, printr-un proces tehnologic bazat pe metan.
„Deci suntem printre pionierii producției de hidrogen verde în Europa și asta trebuie să ne facă mândri. Nu plecăm de la zero, nicidecum”, a subliniat reprezentantul Delgaz Grid.
„Curiozitate, inovație și curaj” – condițiile necesare proiectelor-pilot
Cristian Călin a arătat că dezvoltarea noilor tehnologii energetice presupune nu doar infrastructură și finanțare, ci și specialiști pregătiți să testeze soluții inovatoare.
În opinia sa, trei elemente sunt esențiale pentru succesul proiectelorpilot: curiozitatea bazată pe cunoștințe, inovația și curajul.
„Proiectele-pilot, din punctul meu de vedere, au nevoie de trei aspecte importante: curiozitate, dar nu cea care omoară pisica, ci una bazată pe cunoștințe; inovație, iar aici the sky is the limit; și curaj”, a afirmat acesta.
Când vorbim de curaj, reprezentantul Delgaz Grid a evidențiat contribuția colegilor implicați direct în testele cu hidrogen, inclusiv în operațiuni care presupun manipularea acestuia la presiuni ridicate, cca. 300 bar.
În acest context, le-a mulțumit în mod special colegilor săi Viorel Oprea și Mihnea Bloj, pentru contribuția la finalizarea proiectelor-pilot.
Competitivitatea, una dintre principalele provocări pentru dezvoltarea gazelor verzi în Europa
În intervenția sa, Cristian Călin a abordat și problema competitivității industriei europene, în contextul transformărilor energetice și al concurenței internaționale.
El a subliniat că dezvoltarea hidrogenului și a celorlalte gaze verzi trebuie privită și din perspectiva capacității companiilor europene de a rămâne competitive.
În acest context, avantajele României trebuie valorificate prin dezvoltarea producției, adaptarea infrastructurii și pregătirea resursei umane.
Potrivit lui Cristian Călin, infrastructura de distribuție a gazelor naturale din România este realizată în proporție de aproximativ 70% din polietilenă, material care poate oferi avantaje în perspectiva utilizării hidrogenului, în condițiile respectării cerințelor tehnice și de siguranță.
Acesta a insistat că experiența acumulată de specialiști și dezvoltarea competențelor reprezintă elemente decisive pentru viitorul pieței.
„Nu infrastructura, nu strategiile, nu tehnologiile, ci oamenii”
În încheierea intervenției, Cristian Călin a subliniat că România dispune de resurse, infrastructură și experiență, însă valorificarea acestora depinde de implicarea oamenilor și de capacitatea de colaborare dintre actorii din sectorul energetic.
„O vorbă veche spune: «Omul sfințește locul». Nu infrastructura, nu strategiile, nu tehnologiile, ci oamenii. Iar în această sală, cred că astăzi sunt oameni care pot da direcția dezvoltării unei piețe sănătoase a gazelor verzi”, a declarat Cristian Călin.