Investițiile în hidrogen și decarbonizare reprezintă o oportunitate de consolidare a competitivității industriei europene, nu o amenințare pentru economie, consideră Alexandru Floriștean, Director, Hy Legal și operating partner, FiveT și Hy24. Acesta a avertizat că România riscă să piardă investiții importante dacă nu asigură un cadru legislativ predictibil, oferind exemplul unui proiect care, potrivit declarațiilor sale, nu a mai fost realizat după reducerea de la 5% la 1% a unei ținte prevăzute de legislația națională privind hidrogenul.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Forumului „Gazele verzi – pilon strategic al tranziției energetice a României”, organizat de Delgaz Grid în parteneriat cu Financial Intelligence, la 17 noiembrie 2026, la Palatul Parlamentului.
„În primul rând, să începem cu investițiile, să începem cu modul în care atragem investiții, cum atragem politică industrială, cum atragem într-adevăr valoare economică în Europa și în România”, a declarat Alexandru Floriștean.
-
Hy24: Investiții de 22 de miliarde de euro în sectorul hidrogenului, împreună cu co-investitorii și finanțările bancare
Alexandru Floriștean a prezentat dimensiunea investițiilor realizate în sectorul hidrogenului prin intermediul fondului pentru care lucrează. “Lucrez pentru un fond de investiții care va investi în hidrogen peste 2 miliarde de euro. Împreună cu co-investitorii noștri și cu project finance, cu băncile, în total, peste 20 de miliarde de euro de investiții vor fii atrase în sector”, a afirmat acesta.
Potrivit lui Floriștean, sectorul european al hidrogenului a cunoscut o dezvoltare semnificativă în ultimii ani. „În 2020, în Europa existau 100 de megawați de electroliză. În 2026 sunt 3,7 gigawați de electroliză în construcție. Fondul nostru de investiții este implicat în aproape jumătate din toată capacitatea asta”, a declarat reprezentantul Hy24.
Investițiile vizează sectoare industriale în care hidrogenul poate avea un rol important: rafinării, producția de îngrășăminte, combustibili sintetici, metanol, kerosen și amoniac, transport rutier, precum și producția de oțel prin reducerea minereului de fier cu ajutorul hidrogenului.
Acesta a oferit exemplul unui proiect siderurgic din Suedia, în care fondul este implicat. „În Suedia construim acum prima fabrică de oțel construită în Europa în ultimii 40 de ani. Nu prima fabrică decarbonizată de oțel, ci prima fabrică construită în Europa în ultimii 40 de ani. Nu s-a investit nimic în 40 de ani și am investit noi acum într-una decarbonizată”, a afirmat Floriștean.
-
„Ideea că o investiție în decarbonizare este un lucru negativ pentru economie este falsă”
Alexandru Floriștean a criticat percepția potrivit căreia investițiile în decarbonizare, energie regenerabilă și gaze verzi ar afecta competitivitatea economiei.
„Am auzit ceva în sala asta care, sincer, îmi rupe inima. Ideea că o investiție în decarbonizare sau o investiție în gaze verzi ori energie regenerabilă înseamnă un lucru negativ pentru economie. Este o idee care este prezentă în România destul de des. O aud din foarte multe cercuri. Este prezentă și în Europa, în unele cercuri și în special în unele țări, mai mult decât în altele. Dar nu este nimic mai fals”, a declarat acesta.
În susținerea argumentului său, reprezentantul Hy24 a comparat costurile gazelor naturale și ale producției de hidrogen în Europa și Statele Unite.
El a arătat că diferențele de preț la gazele naturale reprezintă un dezavantaj major pentru industria europeană, dar că producția de hidrogen poate oferi oportunități de competitivitate. „Astăzi, prețul gazului natural în Amsterdam, la TTF este 87 de euro pe MWh. În Texas, prețul Henry Hub este aproximativ 9, fără prețul carbonului, fără ETS. ETS adaugă doar 17 euro la cei 87. A produce hidrogen în Suedia ne costă în jur de 3,5 euro. În Spania, în jur de 5 euro. În România și în Germania, în jur de 8–10 euro. Știți cât costă în Statele Unite? La fel. La fel sau mai mult. Ei plătesc de zece ori mai puțin prețul gazului natural și, totuși, noi avem capacitatea să producem un gaz competitiv cu ei”, a afirmat Floriștean.
Acesta a subliniat și faptul că Europa păstrează o bază industrială importantă în producția de electrolizoare. „Să nu mai spunem că majoritatea industriei producătoare de electrolizoare este încă în Europa și nu s-a dus în China deocamdată”, a adăugat el.
-
Standardele de decarbonizare pot deveni un instrument de politică industrială
În opinia lui Alexandru Floriștean, competitivitatea industriei europene poate fi susținută prin aplicarea acelorași standarde de decarbonizare tuturor produselor comercializate pe piața europeană, indiferent dacă sunt fabricate în Uniunea Europeană sau importate.
„Cum creăm și cum menținem, cum salvăm industriile din Europa? Prin a le înverzi și prin a obliga orice produs care este consumat în Europa, indiferent de unde este produs, dacă este produs în Europa sau importat, să aibă același standard verde”, a declarat acesta.
Reprezentantul Hy24 a argumentat că, în absența unor asemenea reguli, industriile europene energointensive se confruntă cu un dezavantaj competitiv semnificativ față de producătorii din regiuni unde energia și materiile prime sunt mai ieftine.
„Nu putem pretinde să avem industrie de îngrășăminte când gazul natural este de zece ori mai scump. Nu putem să pretindem să avem producție de oțel când oțelul în China este la jumătate de preț. Dar, în momentul în care impunem un standard verde și îl impunem tuturor pentru produsele pe care le consumăm aici, atunci putem să avem competitivitate”, a susținut Floriștean. El a prezentat această abordare drept o politică industrială menită să păstreze și să atragă investiții în Europa.
-
România a pierdut o investiție în hidrogen după reducerea țintei prevăzute de lege de la 5% la 1%, susține Alexandru Floriștean
Unul dintre cele mai importante puncte ale intervenției a vizat efectele modificărilor legislative asupra atractivității României pentru investitorii în hidrogen.
Alexandru Floriștean a declarat că a lucrat personal, timp de mai mulți ani, pentru sprijinirea cadrului de reglementare din România și pentru atragerea investițiilor fondului Hy24 pe piața românească.
„Personal, am lucrat timp de ani de zile și mi-am investit timpul în a sprijini cadrul de reglementare din România și de a atrage investiții, inclusiv prin fondul de investitii pentru care lucrez”, a afirmat acesta.
Potrivit lui Floriștean, legea hidrogenului adoptată în 2023 oferea inițial o perspectivă pentru realizarea investiției, însă reducerea unei ținte prevăzute de lege a schimbat situația. „Eram pe aproape, pe baza legii hidrogenului adoptate în 2023, care punea o țintă de 5%. Însă, din motive care îmi scapă, ținta a fost redusă de la 5% la 1%, astfel că orice fel de cadru legislativ, de investiție și de predictibilitate a fost ucis și, astfel, investiția în România a fost pierdută”, a declarat Alexandru Floriștean.
Acesta a prezentat situația ca pe un exemplu al importanței predictibilității legislative pentru investitorii care dezvoltă proiecte de hidrogen.
-
Rafinăriile din România ar putea beneficia de obligațiile privind utilizarea hidrogenului curat
Alexandru Floriștean a explicat că rafinăriile reprezintă una dintre principalele piețe pentru hidrogenul curat, menționând că 54% din capacitatea de producție a acestuia este destinată sectorului de rafinare, potrivit datelor prezentate de el.
În opinia sa, introducerea unor obligații privind utilizarea hidrogenului curat de către furnizorii de combustibili poate crea oportunități pentru rafinăriile din România, dacă aceleași cerințe se aplică și produselor importate.
„Când pui o obligație pentru furnizorii de combustibili să consume sau să furnizeze hidrogen, se aplică tuturor furnizorilor de combustibili, indiferent dacă produsul a fost rafinat în România sau rafinat în Arabia Saudită”, a explicat Floriștean.
El consideră că România poate beneficia de condiții competitive pentru îndeplinirea acestor obligații, ceea ce ar putea încuraja menținerea și dezvoltarea capacităților locale de rafinare.
„România are acces la cea mai competitivă și cea mai ieftină modalitate de a se conforma acestei obligații. Ce înseamnă asta pentru rafinării? Asta înseamnă un avantaj competitiv și un motiv pentru a rafina petrolul în România, în loc de a importa produse rafinate, deja finite”, a afirmat reprezentantul Hy24. Acesta a adăugat că o logică similară poate fi aplicată industriei siderurgice și celei a îngrășămintelor, inclusiv în cazul Azomureș.
-
Proiecte de hidrogen în Spania și combustibili sintetici în Franța
Pentru a ilustra interesul investitorilor pentru proiectele de decarbonizare, Alexandru Floriștean a prezentat exemple de investiții aflate în dezvoltare în Europa.
El a menționat o decizie finală de investiție (FID) pentru un proiect de 150 MW realizat împreună cu Repsol în Spania, precum și un proiect de 300 MW dezvoltat cu Moeve, în Andaluzia. De asemenea, a făcut referire la o decizie finală de investiție pentru producția de kerosen sintetic în Franța. Aceste exemple arată, în opinia sa, că investițiile în hidrogen și combustibili cu emisii reduse pot susține dezvoltarea unor noi capacități industriale europene.
-
„Decarbonizarea, energia și securitatea energetică în Europa înseamnă același lucru”
În încheierea intervenției, Alexandru Floriștean a susținut că România trebuie să trateze decarbonizarea ca pe o componentă a politicii industriale și a securității energetice, nu doar ca pe o obligație de mediu.
„Noi trebuie să adoptăm logica Green Deal. Nu vă place cuvântul, nu-l folosiți. Dar este o politică industrială. Decarbonizarea, energia și securitatea energetică în Europa înseamnă același lucru”, a concluzionat Alexandru Floriștean.