Update articol:

Cuba vrea să-i ştergem toate datoriile, Teodorovici propune, în schimbul banilor datoraţi, realizarea de proiecte pentru tratarea cancerului

Politica actuală a guvernului cubanez este de ștergere în totalitate a datoriilor exprimate în ruble transferabile, având în vedere că această monedă nu mai există

România are de recuperat de la Cuba, de pe vremea lui Ceauşescu, creanţe de 1,52 miliarde ruble transferabile, însă autorităţile de la Havana nu vor să ne mai dea nici un ban înapoi, potrivit Ministerului Finanţelor Publice. Se pare, totuşi, că ministrul Eugen Teodorovici, aflat într-o vizită la Havana, a propus oficialilor cubanezi ca, în schimbul banilor datoraţi,  să fie valorificate unele facilități medicale și de cercetare din țara noastră prin realizarea unor proiecte comune în domeniul oncologiei, diabetologiei și farmaceutic. Acest lucru ar permite României să realizeze venituri compensatorii față de datoria Cubei și să găsească soluții pentru tratamentele contra cancerului, conform Ministerului Finanţelor.

Ulterior vizitei ministrului Teodorovici în Cuba, în cadrul unei întâlniri cu
ambasadorul României, autorităţile cubaneze au spus că doresc să se mențină linia de separație între problema datoriei Cubei față de România și cooperarea bilaterală.

Ministerul Finanţelor Publice explică într-un raport privind creanţele României la 31 decembrie 2018 provenite din activitatea de export, cooperare economică internaţională şi alte acţiuni externe, derulate înainte de 31 decembrie 1989: 

„În urma demersurilor întreprinse de partea română în vederea reglementării datoriei Cubei față de statul român, atât prin întâlniri cu autoritățile cubaneze, cât și prin scrisori oficiale, poziția guvernului cubanez a fost de anulare 100% atâta timp cât rubla transferabilă a încetat să mai existe după desființarea CAER.

La 12 decembrie 2015, Cuba a ajuns la un acord cu 141 din cele 20 de țări creditoare ale Clubului de la Paris cu privire la datoria restantă în sumă de 11,1 miliarde dolari SUA, prin care creditorii au fost de acord să anuleze o parte din datorie (90%), dobânzile aferente și penalitățile de întârziere și reeșalonarea datoriei rămase pe o perioadă de 18 ani, după transformarea unei părți considerabile în fonduri de dezvoltare locală. Deși România a solicitat Clubului de la Paris includerea României, alături de țările membre, la negocierile care au avut loc între Clubul de la Paris și partea cubaneză, din discuțiile care s-au purtat cu reprezentanții Clubului a reieșit că procesul negocierilor cu partea cubaneză a fost foarte rapid, astfel încât nu s-a formulat o întrebare la nivel oficial privind participarea României ca observator la reuniunile Grupului Creditorilor Cubei din cadrul Clubului de la Paris. În cazul datoriilor în ruble transferabile, este necesar ca țările care au datorie în această monedă să stabilească înainte, la nivel bilateral, rata de conversie într-o valută convertibilă și nivelul datoriei.

Singurele țări foste membre CAER care au reușit soluționarea creanțelor în Cuba sunt Rusia și Slovacia, succesul negocierilor în cazul Slovaciei datorându-se contribuției personale a premierului Robert Fico. Polonia, Ungaria, Bulgaria nu și-au reglementat creanțele faţă de Republica Cuba, problema principală fiind conversia datoriei într-o valută convertibilă, datorită dispariției rublei transferabile odată cu dizolvarea CAER. Conform modelului de reglementare adoptat de Clubul de la Paris și al celorlalte țări membre CAER care au reușit reglementarea creanțelor față de Cuba (Rusia și Slovacia) nu au fost luate în calcul dobânzile și dobânzile de întârziere. 

În ședința Guvernului României din data de 9 noiembrie 2016 a fost aprobat Memorandumul cu tema ”Informare cu privire la cuantumul datoriei Cubei față de statul român și posibile modalități de abordare a reglementării acesteia”, prin care s-a decis încercarea începerii negocierilor pentru reglementarea datoriei Cubei față de România într-o formulă comparabilă cu cea convenită de țările membre ale Clubului de la Paris, Rusiei și Slovaciei.

În realizarea acestui demers au fost identificate următoarele căi de acțiune: lansarea la nivel înalt a propunerii de începere a discuțiilor cu partea cubaneză, negocierea acordului de cooperare economică care ar conduce spre convocarea comisiei mixte româno-cubaneze, identificarea unor domenii de interes pentru partea română în privința investițiilor etc. În ședința din data de 11 aprilie 2017, membrii Comisiilor interdepartamentale constituite în baza Hotărârii Guvernului nr. 362/1994 cu modificările ulterioare Ordonanței Guvernului nr. 59/1994 au fost de acord cu următorul plan de acțiune:

– transmiterea de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și
Antreprenoriat a unui răspuns la contrapropunerea la proiectul de Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Cuba privind cooperarea economică și tehnologică. Deși propunerea de Acord a părții române cuprindea un capitol denumit ”Comisia mixtă de cooperare economică româno-cubaneză”, partea cubaneză a  refuzat până în momentul de față să mențină comisia mixtă ca instrument de lucru, motivând că încă din anul 2002 Cuba nu a mai agreat folosirea acestui instrument;

– transmiterea unei scrisori către vicepreședintele consiliului de miniștri al Republicii Cuba, prin care să se solicite reluarea discuțiilor cu partea cubaneză în ceea ce privește datoria Cubei față de România. Scrisoarea menționată, semnată de către ministrul afacerilor externe, domnul Teodor Meleșcanu, a fost transmisă prin canale diplomatice în luna iunie 2017.

În data de 26 iunie 2017, la sediul MFP a avut loc o întâlnire cu reprezentanți ai Băncii Centrale a Cubei, la nivel de vicepreședinte. Cu prilejul întâlnirii, reprezentanții cubanezi au informat partea română (la întâlnire au participat reprezentanți ai MFP și MAE) că politica actuală a guvernului cubanez este de ștergere în totalitate a datoriilor exprimate în ruble transferabile, având în vedere că această monedă nu mai există.

La data de 20 octombrie 2017 a fost primit un răspuns de la domnul Ricardo Cabrisas Ruiz, Vicepreședintele Consiliului de Miniștri și Ministrul Economiei și Planificării din Cuba, la scrisoarea adresată de ministrul afacerilor externe al României în luna iunie 2017, prin care se reiterează poziția transmisă în octombrie 2014 Ministerului Finanțelor Publice, de anulare 100% a datoriei față de România.

În ședința din data de 5 iulie 2018 Guvernul a aprobat Memorandumul cu tema: Aprobarea inițierii negocierii Acordului de cooperare între Ministerul Sănătății din România și Ministerul Sănătății Publice din Republica Cuba în domeniul sănătății care prevede, printre altele, ca instituțiile abilitate conform cadrului legal în vigoare (MFP, MAE, MMACA) împreună cu Ministerul Sănătății să analizeze posibilitatea inițierii demersurilor pentru negocierea reglementării creanțelor României din Cuba prin transfer de tehnologie medicală.

La 2 decembrie 2018 a avut loc vizita de lucru a ministrului finanțelor publice și a ministrului sănătății în Cuba. Delegația a fost primită de Ricardo Cabrisas Ruiz, vice-președintele Comitetului executiv al Consiliului Miniștrilor, Lina Olina Pedraza, ministrul finanțelor și prețurilor, Jose Angel Portal, ministrul sănătății publice, Isaac Hernandez Perez, director în cadrul Băncii Centrale a Cubei și Emilio Lozada Garcia, director general, Departamentul relații bilaterale, MINREX.

Ministrul Teodorovici a precizat că scopul vizitei este de a debloca problema datoriei Cubei față de România și de a identifica proiecte comune de cooperare în domeniul economic și al sănătății. Ministrul român al finanțelor a precizat că abordarea temelor de discuție va fi pragmatică, în cheia unor deschideri spre soluționarea problemei nerezolvate a datoriei și a identificării unor proiecte comune, care să permită valorificarea expertizei ambelor state în domeniul biotehnologiei aplicate în medicină, a oncologiei, diabetologiei și în domenii economice prioritare pentru România și Cuba. S-a referit la modul cum au rezolvat Rusia și Slovacia, foste membre CAER, problema datoriei și modelul adoptat de statele membre ale Clubului de la Paris (ștergerea a 90% din datorie și negocierea modului de recuperare a restului de 10%).

Vice-președintele Comitetului Executiv al Consiliului Miniștrilor Ricardo
Cabrisas a informat că politica oficială a Cubei este de ștergere totală a datoriilor în ruble transferabile și că niciun stat nu și-a recuperat creanța în ruble transferabile. A prezentat situația datoriei Cubei față de statele foste membre ale CAER:

– datoria în ruble transferabile soluționată prin ștergere – Germania, Rusia,Mongolia, Vietnam și Slovacia;

– nesoluționată datoria în ruble transferabile față de România, Bulgaria și Polonia;

– se aplică aceeași politică de solicitare a ștergerii datoriei;

– acord semnat cu Slovacia, care vizează valuta forte aflată în conturile din Cuba, înainte de 1990;

– nesoluționată cu Cehia și Ungaria, care au avut depozite în valută forte.

Ministrul român al finanțelor a propus să fie valorificate unele facilități
medicale și de cercetare din țara noastră prin realizarea unor proiecte comune în domeniul oncologiei, diabetologiei și famaceutic, care să permită României să realizeze venituri compensatorii față de datoria Cubei și să găsească soluții pentru tratamentele contra cancerului.

În acest sens s-a agreat constituirea unui grup de lucru, la nivel tehnic, care va analiza posibilitățile de cooperare în domeniul medical și farmaceutic.

Ministrul român al sănătății a precizat că Acordul de cooperare între Ministerul Sănătății din România și Ministerul Sănătății Publice din Republica Cuba în  domeniul sănătății și al științelor medicale este analizat de către direcțiile de specialitate, precum și faptul că inserarea, în preambul, a adresei și numelui reprezentantului fiecărei Părți nu reprezintă o practică uzuală, întrucât modificarea  acestor elemente ar atrage și modificarea Acordului.

În încheiere, vice-președintele Ricardo Cabrisas a apreciat inițiativa României, abordarea pragmatică a delegației române, a mulțumit pentru invitația de a vizita țara noastră și și-a exprimat sprijinul pentru lansarea de proiecte care să dinamizeze relațiile bilaterale.

În condițiile în care partea cubaneză va fi de acord cu propunerea de
cooperare în domeniul medical și alte domenii identificate de ambele părți, va fi necesar să se identifice o soluție din punct de vedere juridic, astfel încât operațiunea respectivă să fie luată în considerare ca o compensare a datoriei Republicii Cuba față de România, cu respectarea legislației în vigoare din România privind reglementarea drepturilor valutare provenite din activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională desfășurată înainte de 31 decembrie 1989 și din conturile de cliring și barter. În acest sens, este necesară clarificarea poziției autorităților cubaneze.

Notă: Ulterior vizitei ministrului Teodorovici în Cuba, în cadrul unei întâlniri cu ambasadorul României, vice-președintele Cabrisas a arătat că partea cubaneză dorește să se mențină linia de separație între problema datoriei Cubei față de România și cooperarea bilaterală.

Precizăm că în conformitate cu Art. 2 din Legea nr. 29/1994, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei și Comerțului (actual MMACA) și Ministerul Afacerilor Externe au fost abilitate să negocieze și recupereze drepturile valutare ale statului român, prin plăți în devize convertibile, import de mărfuri, prestări de servicii, investiții de interes pentru partea română și cesiune cu titlu oneros a creanțelor.

Totodată, conform pct. 3 din Normele metodologice privind recuperarea
creanţelor României provenite din activitatea de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională, derulată înainte de 31 decembrie 1989 aprobate prin HG  nr. 732/1994, cu modificările și completările ulterioare, în funcție de clarificările din relația cu autoritățile cubaneze, Comisia interdepartamentală constituită în baza Hotărârii Guvernului nr. 362/1994 va evalua oportunitatea elaborării unui proiect de mandat pentru aprobarea negocierii recuperării creanțelor”.