Update articol:
2026 - PROIECT SPECIAL "EDUCAȚIA FINANCIARĂ - CEA MAI BUNĂ INVESTIȚIE ÎN TINE", SUSȚINUT DE BANCA TRANSILVANIA, CU SPRIJINUL ASF

Horia Gustă, AAF: Industria fondurilor de investiții din România poate ajunge la 3 milioane de investitori în următorii cinci ani

Horia Gustă, AAF: Industria fondurilor de investiții din România poate ajunge la 3 milioane de investitori în următorii cinci ani
 - poza 1 Horia Gustă, președintele AAF
  • Disciplina economisirii face diferența; fiecare român ar trebui să înceapă să investească pentru viitor
  • Investiția recurentă este cea mai bună cale de construire a unui patrimoniu pe termen lung
  • Interesul pentru fondurile de acțiuni a crescut puternic

Financial Intelligence a lansat  ediția 2026 a proiectului „Educația financiară – cea mai bună investiție în tine”, realizat împreună cu Banca Transilvania, cu sprijinul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). În cadrul unei serii de interviuri dedicate educației financiare, reprezentanți ai autorităților, ai sistemului financiar, ai pieței de capital și ai sportului de performanță vor explica de ce responsabilitatea, disciplina și planificarea pe termen lung sunt esențiale atât pentru succesul financiar, cât și pentru performanța în viață. Astăzi, publicăm interviul cu Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF).

***

Cum evaluați nivelul actual al educației financiare în România? Care sunt cele mai importante lacune pe care le observați în comportamentul financiar al populației?

Horia Gustă: Nivelul educației financiare este fără îndoială în creștere. Se vede în interesul față de instrumente financiare care sunt pentru retail și care sunt uzuale și mă refer la investiția în pilonul 3, la investițiile pe bursă, la investiția în fonduri de investiții, la numărul de persoane care dețin asigurări. O lacună care îmi atrage atenția este aceea că sunt mulți bani care stau în bănci fără să producă mare lucru în condițiile în care inflația este în continuare foarte ridicată.

În ultimii ani, numărul investitorilor în fondurile de investiții a crescut. Care au fost principalii factori care au determinat această evoluție?

Horia Gustă: În opinia mea, creșterea numărului de investitori începe cu sistemul de impozitare la sursă. Acest aspect a simplificat viața investitorilor care nu au mai trebuit să ia în calcul faptul că, pentru o răscumpărare, se generează automat obligația de a depune declarația de venit și de a plăti impozitul. A urmat inflația care a arătat că orice sumă ținută în banca sau în casă înseamnă o pierdere netă lunară. De asemenea, randamentele fondurilor din ultimii ani au generat un interes foarte mare. Faptul că fondurile deschise de investiții sunt instrumente pentru toată lumea, aspect pe care și, noi AAF, dar și membrii AAF, le-au povestit în foarte multe ocazii, au generat un interes crescut. În final, aș mai aminti despre mediatizarea constantă din partea AAF, dar și a membrilor noștri, a conceptului de economisire recurentă cu 100 de lei lunar. Eu cred că acest exemplu a dat roade, iar unele persoane și-au permis să economisească mai mult de 100 de lei lunar.

Cum s-a schimbat profilul investitorului român în ultimii cinci ani? Observați o implicare mai mare a tinerilor și a investitorilor aflați la început de drum?

Horia Gustă: NU simt că s-a schimbat ceva fundamental, din punctul de vedere al implicării tinerilor. În ultimii 5 ani (mă raportez la datele din mai 2021) numărul de investitori a crescut cu aproape 1.000.000 de persoane. Sigur că sunt și tineri în zona aceasta, dar este destul de greu pentru majoritatea tinerilor să pună pe primul plan economisirea inteligentă. Însă, cine reușește este fără îndoială că are de câștigat. Ce observ este faptul că a crescut mai mult numărul investitorilor în fondurile de acțiuni decât în alte tipuri de fonduri. Concret, de la o baza de 24.000 de investitori în fondurile de acțiuni, în mai 2021, în prezent observăm o creștere de până la 280.000 de investitori .

Mulți români consideră încă investițiile un domeniu rezervat celor cu venituri mari. Cum poate fi schimbată această percepție?

Horia Gustă: Noi, AAF, prin proiectul “Economisește inteligent”, am încercat să explicăm că investițiile în fonduri nu sunt dedicate doar persoanelor cu bani. Această percepție a fost un mit. Acum, când ne dăm seama că avem aproape 1,3 milioane de investitori, înțelegem că mesajul nostru a fost înțeles, iar populația în general nu mai are această percepție. Probabil că atunci când vom avea 5 milioane de investitori în piața fondurilor și direct la bursă- vom fi siguri că percepția s-a schimbat complet. Deci mai avem de lucru pe acest aspect.

Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac investitorii aflați la început de drum și cum pot fi acestea evitate?

Horia Gustă: Poate că așteptarea ca toate investițiile să crească din ziua următoare este o greșeală de percepție. Asta se traduce la unii și printr-o reacție impulsivă de vânzare a instrumentelor care nu corespund așteptărilor. Mai frecvent, s-a manifestat odată cu creșterea dobânzilor și scăderea randamentelor fondurile de instrumente cu venit fix. În prezent și în ultimii 2 ani – dobânzile au crescut foarte puțin, au stagnat sau în unele perioade chiar au scăzut și nu au mai generat scăderi de randamente importante.  Din contră, această curbă a dobânzilor din ultimi 3 ani a generat randamente bune sau foarte bune pentru instrumentele cu venit fix care se marchează la piață.

Cât de importantă este investiția recurentă, realizată lunar, în construirea unui patrimoniu pe termen lung?

Horia Gustă: Pentru multe persoane, din păcate, este singura șansă de economisire. Cu siguranță că atunci când lunar s-a format acel obicei de a economisi, după un timp, se culeg și roadele. Mă refer la faptul că portofoliul personal crește, iar viața reală arată mult mai bine și mai sigur cu bani în cont. Este nevoie de disciplină pentru a formă acest obicei. Investiția recurentă o vedem în zona fondurilor de investiții și o recomandăm tuturor, pentru că generează un obicei sănătos și permite acumularea de venituri importante.

Inteligența artificială și platformele digitale fac investițiile mai accesibile. Cum credeți că vor transforma acestea relația dintre investitori și administratorii de fonduri în următorii ani?

Horia Gustă: Este clar că tehnologia este prezentă în viața de zi cu zi și, bineînțeles, și în viața investițională. Astăzi, investițiile se întâmplă într-o măsură destul de mare în format digital. Îmi doresc foarte mult ca inteligența artificială să nu ia locul inteligenței investiționale a populației.

Ce tendințe observați la nivel european în industria fondurilor de investiții și care dintre acestea credeți că vor avea cel mai mare impact și în România?

Horia Gustă: Îmi atrage atenția creșterea segmentului de administrare individuale a portofoliilor de către societățile de administrare de investiții din Europa. Acest serviciu astăzi are o prezență foarte redusă în rândul societăților de administrare de investiții. Constat că, la nivelul EFAMA, aproape 43% din activele aflate în administrarea societăților de administrare de investiții provin din  administrarea portofoliilor individuale .

Cum vedeți evoluția industriei fondurilor de investiții din România în următorii 5-10 ani?

Horia Gustă: Cred cu tărie că industria are potențial să atingă 3 milioane de investitori în următorii 5 ani. Sunt convins că vor apărea mai multe fonduri de investiții. Îmi doresc foarte multe să văd înființate noi firme de asset management locale independente sau care să facă parte din grupuri bancare. Sunt bănci care pot înființa societăți de asset management și care ar avea un potențial și un impact foarte mare în piața fondurilor de investiții.

Dacă ar fi să transmiteți trei recomandări unui român care dorește să înceapă astăzi să investească pentru viitorul său, care ar fi acestea?

Horia Gustă: Fiecare român trebuie să investească în propria educație și să se plătească întâi pe el. Asta înseamnă că trebuie să fim responsabili de propriul viitor financiar și trebuie să înceapă să economisească și să investească. Disciplina economisirii face diferența și merită să fim de partea aceea care a acumulat decât de partea regretelor.