Joi, randamentele pentru obligaţiunile guvernamentale franceze pe zece ani, care tradiţional erau considerate printre cele mai sigure din zona euro şi beneficiază de un rating “AA minus” din partea S&P Global Ratings, au urcat până la 3,03%. Este vorba de un nivel comparabil cu costurile la care se împrumută Grecia, ţară care anul trecut beneficia încă de un rating de tip junk din partea marilor agenţii de evaluare.
Comparaţia cu Grecia este una nedorită de oficialii francezi, în condiţiile în care investitorii se tem că premierul Michel Barnier va avea probleme în a trece bugetul pe anul următor şi, în cele din urmă, în a rămâne la putere. Asta ar deraia planurile de reducere a cheltuielilor, majorare a taxelor şi limitarea unui deficit bugetar în creştere.
În 2012, în cel mai grav moment al crizei datoriilor Greciei, randamentele pentru obligaţiunile guvernamentale greceşti pe 10 ani erau cu 30 de puncte procentuale peste cele ale obligaţiunilor franceze. Între timp, însă, dobânzile la care Grecia se împrumută de pe piaţă s-au redus, pe măsură ce ţara şi-a revenit din criză şi în acest an şi-a redobândit ratingul de tip investment-grade.
Analiştii subliniază că este greu să faci o comparaţie între Grecia şi Franţa având în vedere diferenţa de mărime a pieţelor de obligaţiuni din cele două ţări. În timp ce piaţa de obligaţiuni greceşti se ridică la puţin peste 80 de miliarde de euro, în cazul Franţei trece de 1.800 de miliarde de euro.
Chiar şi aşa, faptul că în prezent dobânzile la care se împrumută Franţa sunt comparabile şi chiar mai mari decât trei din cele patru ţări din grupul PIGS (Portugalia, Italia, Grecia şi Spania) este un avertisment pentru preşedintele Emmanuel Macron, care în luna iunie a decis să ceară organizarea de alegeri anticipate.
“Aşa-numitele ţări ‘PIGS’ au fost forţate să se reformeze structural după criza datoriilor şi asta a dat roade. Franţa nu a făcut astfel de reforme şi în prezent plăteşte nota de plată pentru asta”, spune Sonia Renoult, analist la ABN Amro Bank NV.