Update articol:
LEGEA MINELOR, ÎN DEZBATERE PUBLICĂ

Mining Watch: Proiectul legii minelor acordă privilegii fără precedent companiilor miniere (vezi schimbarile preconizate)

Organizaţia Mining Watch România trage un semnal de alarmă față de noua lege a minelor, pusă în dezbatere publică de Guvernul Dăncilă. http://www.economie.gov.ro/transparenta-decizionala/proiecte-in-dezbatere-publica

Potrivit Mining Watch, legea acordă privilegii fără precedent companiilor miniere, în detrimentul cetățenilor, care pot fi expropriați forțat în cazul în care nu doresc să vândă casele sau terenurile pe care se pot face exploatări. Mining Watch România invită cetățenii să se implice activ pentru a opri acest proiect legislativ dezastruos pentru dezvoltarea sănătoasă a României.

Mining Watch susţine: „Este un semnal periculos, iar legea oferă corporațiilor miniere putere supremă: declararea proiectelor miniere ca fiind de interes public național și exproprierea localnicilor care nu vor să-și vândă proprietățile.

Vechea lege specială pentru Roșia Montană revine pe agenda Guvernului și este extinsă întregii industrii miniere (de la exploatările de cărbune la cele de nisip, piatră sau aur). Corporațiile miniere obțin astfel tot ce și-au dorit vreodată”.

Guvernul României face orice pentru a-și mulțumi clienții din industria minieră. Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov și Nicolae Bădălău oferă, prin noul proiect de lege a minelor, privilegii și derogări de la legislația în vigoare care pun în pericol însuși dreptul la proprietate garantat de Constituție. Vom folosi toate pârghiile legale pentru a opri acest demers mai degrabă demn de dictatura comunistă decât de o democrație europeană. Am început prin a adresa o contestație ce poate fi trimisă la Ministerul Economiei până pe 28 februarie, a declarat Roxana Pencea Brădățan, reprezentant Mining Watch România.

Mining Watch susţine că proiectul de lege a fost coordonat direct de către Secretariatul general al Guvernului (SGG), condus de Toni Greblă și de Darius Vâlcov, consilierul premierului Dăncilă: „Munca efectivă a fost realizată de o comisie interministerială, sub supravegherea d-lui Găbudeanu, fost funcționar public care acum se află (simultan) și în serviciul Guvernului și al Deva Gold, operator minier ce vrea să exploateze cu cianură aurul de la Certej. Bogdan Găbudeanu a fost detașat special la Guvern pentru a lucra la legislația minieră, după cum reiese dintr-o investigație Newsweek.

Toni Greblă este același care care a inițiat în 2009 primul proiect de lege care prevedea că orice investitor privat cu o licenţă de exploatare minieră va avea dreptul să exproprieze cetățeni de bunuri imobile dobândite legal.Proiectul său a fost respins în urma presiunii publice, dar a fost reluat în cea mai mare parte de alte două propuneri legislative eșuate: celebra lege specială pentru Roșia Montană (2013) și legea minelor respinsă la rândul său în Marțea Neagră (10 decembrie 2013)”.

Roxana Pencea Brădățan  a precizat:   

Guvernul se pune într-o poziție de putere, arogându-și dreptul de a decide unilateral dacă un proiect minier privat poate fi declarat de interes public național și implicit ca acea companie să beneficieze de procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică. Practic, Guvernul devine instrumentul de forță al industriei miniere, prin care orice proprietar de teren, pădure sau locuință ce refuză să vândă, ar fi forțat să cedeze în fața oricărei companii, fie că exploatează piatră, nisip sau aur. În condițiile numeroaselor condamnări, acuzații și suspiciuni de corupție a funcționarilor publici și a oamenilor politici ce sprijină necondiționat industria minieră, Mining Watch România invită cetățenii să se implice activ pentru a opri acest proiect legislativ dezastruos pentru dezvoltarea sănătoasă a României”.

Conform Mining Watch, de această nouă lege ar beneficia în egală măsură Roșia Montană Gold Corporation, Deva Gold (Certej) sau Samax România (Rovina):  „Toate aceste companii, care în prezent întâmpină dificultăți majore, primesc un cec în alb pentru viitor. Numeroasele probleme juridice cu care se confruntă aceste companii își găsesc rezolvare în prevederile și derogările introduse în noul proiect de lege.

Guvernul României poate ajunge la un compromis cu Gabriel Resources în arbitrajul de la Washington doar dacă oferă garanții palpabile companiei miniere. Prin urmare, Guvernul schimbă acum legea, astfel încât exploatarea de la Roșia Montană să devină legală. Acest lucru este atât mai presant cu cât Licența 47/1999 va expira în luna iunie a acestui an.

Planurile Deva Gold sunt tot mai încurcate după ce Tribunalul Cluj a anulat planul de urbanism al proiectului minier Certej și după ce Ministerul Apelor și Pădurilor a suspendat procedura de scoatere din fondul forestier național a 56 de hectare de pădure. Singura șansă de a avansa este această nouă lege care aduce derogări inclusiv de la Codul Silvic.

Samax România va beneficia direct de eliminarea obligativității realizării de studii de impact asupra mediului, a planului de refacere a mediului, a studiului de evaluare a impactului social și planului de atenuare a impactului social. De altfel, compania minieră tocmai a anunțat că nu a reușit să atragă pe bursă cele 10 milioande de dolari necesare realizării acestor studii”. 

Schimbările preconizate 

Potrivit expunerii de motive la Proiectul privind Legea Minelor, beneficiile sociale ale acestui proiect de act normativ sunt ample, acesta răspunzând unei nevoi identificate în societate pentru o mai bună informare şi un mai bun control asupra gestiunii resurselor naturale naţionale, precum şi pentru o mai mare siguranţă în ceea ce priveşte practicile de exploatare a resurselor utilizate: „Prin prezentul proiect, cetăţeanul capătă un cuvânt de spus în acordarea permiselor de prospectiune şi a contractelor de concesiune de explorare/exploatare a resurselor naturale şi este pus la adăpost de exproprieri abuzive şi de practici de exploatare dăunătoare sănătăţii şi mediului înconjurător. Mai mult, prin măsurile propuse, locurile de muncă create prin proiectele de exploatare a resurselor naturale naţionale vor fi sustenabile, accentul va fi pe dezvoltarea durabilă a comunităţilor din zonele de exploatare, iar în urma încheierii proiectului, cei care au lucrat în cadrul său vor fi recalificaţi şi reinseraţi pe piaţa muncii”.

De asemenea, noua lege stabileşte proceduri simplificate de acordare a contractelor de concesiune pentru exploatare, cu luarea tuturor măsurilor pentru ca operatorii economici odată ce primesc aceste contracte sa-şi desfăşoare activitatea respectând tehnologiile de exploatare minieră şi instituie obligaţii exprese referitoare la refacerea mediului afectat de activităţi miniere efectuate în perimetrul de exploatare.

În noua lege se introduc prevederi cu privire la procedura de ofertare şi stabilirea unor obligaţii noi pentru operatorii din domeniu, respectiv stabilirea unor obligaţii exprese privind refacerea mediului afectat de lucrările miniere, precum şi prevederi referitoare la unele aspecte legate de executarea activităţilor miniere.

De asemenea, se reglementează redeschiderea exploatărilor miniere pentru care a fost emisă o hotărâre a Guvernului privind aprobarea conservării, închiderii, ecologizării şi monitorizării postînchidere: „În ansamblul său măsura de redeschidere a unor mine cu activitatea sistată prin hotărâri ale Guvernului descarcă parţial sau total statul român de cheltuieli pentru ecologizare cu posibil impact transfrontalier, cheltuieli cu protecţia mediului, ce au ca scop final redarea unor mari suprafeţe de teren în circuitul economic şi tot ceea ce însemnă regenerarea socio-economică a comunităţilor învecinate, reintegrarea peisagistică a zonelor şi refacerea bio-diversităţii”.

Conform expunerii de motive, impactul macroeconomic în redeschiderea minelor cu activitate încetată şi aprobată prin hotărâri ale Guvernului se poate cuantifica prin:

A.) Beneficii directe: taxele, impozitele si contribuţiile aferente desfăşurarii activităţilor de exploatare minieră sunt proportionale cu valorile mari ale investiţiilor necesare, contribuind semnificativ la bugetul general consolidat al statului, precum si la bugetele locale.

B.) Beneficii indirecte: reintegrarea în circuitul economic a forţei de muncă disponibile pe plan local, regional şi poate naţional – se recomandă coroborarea şi cu politici de stimulare, dezvoltarea industriei orizontale jurul activităţii de exploatare, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea altor segmente ale economiei care pot utiliza materiile prime extrase, obligaţia reabilitării mediului care va trece parţial sau total de la statul român la noul concesionar.

 

Autorităţile mai susţin că noua lege a minelor întăreşte disciplina privind protecţia mediului, responsabilizează concesionarii, consolidează garanţia pentru refacerea mediului ca o măsură asiguratorie că poluatorul va fi implicat direct în activităţi de protecţie şi refacere a mediului. De asemenea prin noua lege s-au detaliat modalităţile de dobandire a dreptului de folosinţă asupra suprafeţelor de teren unde vor fi desfăşurate activităţi miniere de la persoane sau autorităţi, inclusiv prin expropriere.

Prin noua lege a minelor, se instituie obligativitatea de cercetare arheologică preventivă a terenurilor cu patrimoniu arheologic reperat situate în cadrul perimetrelor de exploatare aferente proiectelor miniere de interes public national. Astfel aceasta se va realiza anterior solicitării autorizaţiei de construire pentru terenurile respective. De asemenea, în cazul evidenţierii întâmplătoare de patrimoniu arheologic pe parcursul derulării lucrărilor aferente proiectelor miniere, lucrările de construire în zona/perimetrul cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător se suspendă în vederea efectuării de cercetări arheologice

Totodată, se instituie modalităţile de reducere sau extindere a perimetrului minier precum şi condiţiile de refacere a mediului în aceste cazuri şi se reglementează efectuarea activităţilor miniere în zona căilor navigabile şi în zona economică exclusivă a României în Marea Neagră şi pe platoul continental al Mării Negre aferent României, potrivit prevederilor Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), încheiată la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982 şi ratificată de România prin Legea nr. 110/1996 privind ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiată la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, şi aderarea la Acordul 2 referitor la aplicarea părţii a XI -aa Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiat la New York la 28 iulie 1994. 

Prin noua lege, se instituie obligaţia în sarcina titularului contractului de concesiune să utilizeze tehnologii recunoscute, la momentul autorizării, ca fiind printre cele mai bune disponibile la nivel industrial, şi să ia toate măsurile necesare pentru a respecta limitele prevăzute de lege cu privire la deşeuri periculoase şi emisii, astfel încât să fie prevenite accidentele care pot afecta ecosistemele naturale şi antropice.

Potrivit autorităţilor, titularului contractului de concesiune are obligaţia să acopere integral costurile oricăror accidente ecologice, în conformitate cu prevederile Directivei Parlamentului European şi a Consiliului 2004/35/CE din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului, ale legislaţiei in vigoare, precum şi ale acordurilor, tratatelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.

Noua lege a minelor stabileste: durata unui contract de concesiune de explorare la 4 ani cu posibilitatea de prelungire de 2 ani și în cazuri excepționale de încă 2 ani pentru motive care nu sunt din vina titularului; durata contractelor de concesiune pâna la maxim 49 de ani. De asemenea, s-au reglementat suprafețele maxime pe care se poate acorda contractul de concesiune de explorare, în vederea împiedicării blocării unor suprafețe mari de teren de către un singur operator.

Noua lege instituie şi posibilitatea continuării activități miniere pentru societățile aflate în procedură de insolvență, prin păstrarea licenței în cadrul unui program de reorganizare.

Prezentul proiect de lege a fost elaborat de către o comisie interministerială, inființată în baza Notei nr. 112 aprobată de Guvernul României în dată de 30.01.2017, coordonată de Ministerul Economiei, având reprezentanți din partea Ministerelor Energiei, Mediului, Apelor și Pădurilor, Culturii și Identității Naționale, Transporturilor, Dezvoltării Regionale Administrației Publice și Fondurilor Europene, precum și din partea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale și a Sectretariatului General al Guvernului.

La elaborarea prezentului proiect de lege au participat și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, patronate, sindicate, reprezentanți ai operatorilor economici din domeniul minier, precum și reprezentanți ai mediului academic.