Update articol:
Ministerul Energiei a propus un proiect pentru modificarea Legii offshore

Ministerul Energiei propune relaxarea regimului fiscal pentru proiectele petroliere offshore, în vederea continuării investițiilor în Marea Neagră

Sursa foto: hibernia.ca
Ministerul Energiei: Se impune clarificarea și completarea prevederilor privind stabilitatea regimului fiscal și de redevențe petroliere, pentru a face posibilă continuarea investițiilor în proiecte offshore

Ministerul Energiei a lansat în dezbatere un Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și Legii Petrolului nr. 238/2004 (Proiect Lege).

Potrivit notei de fundamentare, Proiectul de lege propus se referă la un set de amendamente menite să adapteze cadrul legal existent la specificul proiectelor petroliere offshore.

Ministerul Energiei propune mărirea nivelului maxim pentru deducerea investițiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar offshore de la 30% la 60%, eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preturile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri (intre 45,71 lei/MWh si 100 lei/MWh, eliminarea obligațiilor de tranzactionare pe pietele centralizate din Romania pe termen mediu și lung pentru a avea asigurată piața de desfacere pentru gazele naturale din perimetrele offshore, eliminarea utilizării prețului de referință în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare pentru a pune în acord Legea offshore cu principiile fiscalității din Romania.

Aspectele necesar a fi modificate sunt următoarele, potrivit Ministerului Energiei:

„Se impune clarificarea și completarea prevederilor privind stabilitatea regimului fiscal și de redevențe petroliere incluse în Legea Offshore. Asigurarea și reconfirmarea stabilității este o condiție esențiala nu numai din punct de vedere legal, dar și din punct de vedere economic, pentru a face posibilă continuarea investițiilor în proiecte offshore având în vedere: costurile semnificative ale investițiilor offshore, durata îndelungată a realizării proiectelor și riscurile specifice ridicate ale investițiilor offshore.

Având în vedere nevoia de a avea un sistem fiscal competitiv care sa atragă investiții, costurile ridicate și termenul lung de realizare si recuperare a investițiilor în sectorul offshore, este necesară eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preturile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri (intre 45,71 lei/MWh si 100 lei/MWh). În cazul veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 100 lei/MWh, grila de impozitare de menține. Obţinerea unei nivel normal al rentabilității așteptate pentru investitor la un preț de 100 Lei/MWh fundamentează introducerea impozitului pe venitul suplimentar începând cu acest prag, în timp ce preţuri inferioare acestui nivel nu generează profituri suplimentare.

Se impune eliminarea utilizării prețului de referință în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare pentru a pune în acord Legea offshore cu principiile fiscalității din Romania prevăzute de Codul Fiscal și cu practica internațională referitoare la determinarea impozitelor upstream pe baza prețurilor realizate. În plus, este necesară menționarea principiilor pentru determinarea prețului de referință în legislația primară pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea mediului legislativ.

Este necesară mărirea nivelului maxim pentru deducerea investițiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar offshore de la 30% la 60%, pentru a menține competitivitatea sectorului offshore din Romania și a atrage investiții, având în vedere costurile și riscurile ridicate, respectiv termenul lung de realizare al investițiilor offshore din Marea Neagra.

Este necesară eliminarea limitării deducerii investițiilor pentru calculul impozitului pe profit ținând cont de faptul că acest impozit are un caracter general și toate sectoarele de activitate trebuie tratate uniform, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal. Astfel, se elimină discriminarea la care sunt supuși operatorii din sectorul offshore comparativ cu restul agenților economici, aceștia datorând impozit pe profit la o bază impozabilă artificial mărită din care nu se scad cheltuielile cu amortizarea tuturor investițiilor efectuate de operatorii offshore.

Pentru a permite implementarea practică a deducerii la calculul impozitului pe veniturile suplimentare offshore a valorii investițiilor din segmentul upstream, se impune clarificare legislativă și eventual emiterea unui ordin pentru clarificarea aplicării articolului 19, în special cu privire la alineatele 9 și 10. Agenția Națională pentru Resurse Minerale nu are în atributiile sale aprobarea tuturor investițiilor offshore efectuate de titulari (de ex. instalații tehnologice/facilități de tratare, prelucrare, transport; alte investiții cum sunt diverse infrastructuri, de ex. platforme maritime, etc), verificarea valorii contabile a investițiilor intrând în competența Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Impozitul pe profit și impozitul pe veniturile suplimentare offshore sunt două impozite diferite și de aceea este necesar ca baza impozabilă să fie determinată în mod adecvat pentru ambele impozite. În condițiile existenței a două impozite diferite, fiecare cu propriile reguli de determinare, nu se justifică afectarea unui drept de deducere stabilit prin reguli generale aplicabile impozitului pe profit, prin deducerea similară aplicabilă pentru impozitul pe veniturile suplimentare offshore, potrivit practicii internaționale relevante.

Se impune eliminarea obligațiilor de tranzactionare pe pietele centralizate din Romania pe termen mediu și lung pentru a avea asigurată piața de desfacere pentru gazele naturale din perimetrele offshore si, in consecință, veniturile necesare pentru recuperarea investițiilor majore pe care o presupun astfel de proiecte ăn conformitate cu practica internațională ăn domeniul resurselor naturale. De altfel, dreptul de a dispune liber de cantitatile de petrol și gaze naturale extrase, inscris in acordurile petroliere si prevazut de Legea Petrolului ca drept al oricarui titular de acord petrolier, a fost considerat de catre investitori ca fiind un element esential al concesiunii si pe care acestia l-au avut in vedere la incheierea acordului petrolier, respectiv la momentul efectuarii investitiilor in Romania.”

OMV Petrom si ExxonMobil explorează blocul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră. Potrivit estimărilor, ar fi rezerve între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce înseamnă consumul României între 3,5 și 7 ani.

Recent, au existat zvonuri privind intenţia Exxon de a se retrage din proiect sau de a aduce încă un partener, iar subiectul a fost pe agenda discuțiilor dintre Klaus Iohannis și Donald Trump.

Recent, Christine Verchere, CEO-ul Petrom a declarat că proiectul Neptun Deep din Marea Neagră reprezintă este o necesitate pentru România, pentru a asigura energia pentru viitor: „Neptun Deep este un proiect extrem de important, este o necesitate pentru România, fundamental pentru a asigura oferta de energie pentru viitor. Vedem o scădere a producţiei naţionale de gaze, importuri în creștere de gaze, preţuri mai mari la gazele naturale și o interconectivitate redusă cu piața europeană. Este un proiect extrem de important pentru ţară şi un proiect extrem de important pentru OMV Petrom. Vom fi în continuare deschişi la un dialog cu autorităţile, așteptăm să vedem claritate în ceea ce priveşte fiscalitatea și piaţa liberalizată. Acestea sunt cerinţele cheie şi trebuie rezolvate cât mai repede pentru a permite o investiţie de multe miliarde de euro, astfel încât să oferim României securitatea energetică de care are nevoie.”

Aceasta a precizat că schimbările necesare pentru o decizie de investiţii vizează claritate şi stabilitate în ceea ce priveşte climatul investiţional, termeni competitivi din punct de vedere fiscal, dar şi clarificări privind accesul la piaţa liberalizată.

Christina Verchere, Petrom: „Neptun Deep este o necesitate pentru România, așteptăm să vedem claritate în ceea ce priveşte fiscalitatea și piaţa liberalizată; Nu comentăm nimic privind Exxon”